Potentialul de obtinere de energie din biomasa este foarte mare in tara noastra, dar deocamdata nu exista nici un proiect autorizat.

Romania detine un potential energetic ecologic urias, dar care deocamdata ramane neexploatat. Cele 9,427 de milioane de hectare suprafata arabila pot asigura materia prima pentru producerea de pelleti din cereale sau rapita din care se obtine energie verde. Si resturile rezultate in urma exploatatiilor forestiere sau chiar deseurile (inclusiv cele menajere) pot fi folosite pentru obtinerea de energie prin ardere. Potrivit estimarilor Ministerului Mediului, biomasa ar putea acoperi 20% din productia totala de energie primara a Romaniei sau 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei in mediul rural. Cu toate acestea, reprezentantii Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei au precizat ca inca nu exista un proiect de producere de energie electrica din biomasa, care sa fie autorizat si la care sa fie demarate procedurile. ANRE a primit totusi o notificare din partea unei companii germane care doreste sa investeasca in acest sector, pentru producerea  de pelleti din cereale si rapita. Acestia se ard in centrale de energie in locul gazului metan sau al carbunilor si produc energie.


COSTURI. Deocamdata, investitorii se pare ca se sperie de costurile ridicate atat in tara noastra, cat si in Uniunea Europeana. Potrivit Strategiei Energetice Nationale pe perioada 2007-2020, costul de producere a unui MWh generat din biomasa este intre 50 si 275 de euro. De asemenea, arderea de deseuri va duce la un cost pe MWh intre 25 si 140 de euro, iar din arderea mixta se obtine un MWh cu costuri intre 25 si 110 euro. De asemenea, potrivit datelor Comisiei Europene, un MWh din biomasa costa putin peste 200 de euro, in conditiile unei amortizari in 15 ani a investitiei facute. Insa pe OPCOM, operatorul comercial al pietei de energie, un MWh de energie se vinde cu circa 60 de euro, iar pretul certificatului verde care se obtine din producerea unui MWh "verde" este de maximum 42 de euro. Altfel spus, diferenta de pret intre cat il costa si cu cat comercializeaza energia si certificatul obtinut este de minimum 100 de euro, ceea ce face nerentabila investitia.


O alta problema este procurarea materiei prime. Pentru producerea a 7.900.000 MWh pe an (cat produce o centrala nucleara cu puterea de 1.000 MW) ar trebui cultivate 250.000 de hectare cu grau, orz sau rapita si care sa aiba o foarte mare productivitate. Adica o suprafata de 2.500 de kilometri patrati, aproape jumatate din suprafata judetului Olt, de exemplu, unul dintre judetele cu mare productivitate agricola.