Peste 90% dintre masinile inspectoratelor pentru situatii de urgenta ar trebui aruncate la fier vechi. In cele mai multe judete, pompierii se folosesc de mijloace primitive pentru stingerea incediilor. In Capitala exista doar 922 de adaposturi publice de protectie civila, cu o capacitate de numai 145.000 de persoane, in conditiile in care populatia Bucurestiului depaseste 2 milioane de locuitori.

In continutul Legii protectiei civile si al Strategiei nationale de protectie civila sunt stabilite cateva zeci de regulamente, instructiuni, dispozitii, norme, metodologii si protocoale. Desi documentatia este stufoasa, sistemul elaborat de autoritati functioneaza mai mult pe hartie. Banii alocati unitatilor de interventie, fie de la bugetul de stat, fie de la consiliile locale, sunt insuficienti. Multe dintre echipamentele necesare lipsesc sau sunt depasite. Desi siguranta publica, in special in situatii de calamitate, priveste intreaga populatie, multe date sunt secretizate, ceea ce face ca o evidenta a mijoacelor de protectie publica sa ramana necunoscute.

Masinile de interventie, bune de casat
Organismele principa le care gestioneaza situatiile de criza sunt inspectoratele pentru situatii de urgenta, organizate la nivelul fiecarui judet si coordonate la nivel national de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, aflat in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor. Printre situatiile de urgenta gestionate de IGSU se numara incendiile, accidentele nucleare si urgentele radiologice, inundatiile, accidentele chimice, exploziile necontrolate, caderea obiectelor din atmosfera si din cosmos. In ceea ce priveste echipamentul de care dispune IGSU, reprezentantii institutiei se declara multumiti (!). Cu toate acestea, purtatorul de cuvant al IGSU, capitan Alin Maghiar, recunoaste ca masinile de interventie folosite de unitati trebuiau de mult casate. “Aproximativ 93% din masinile de interventie pe care le detinem sunt foarte uzate si au depasit durata normala de folosinta. Exista, e adevarat, un program la nivel national pentru modificarea tehnicilor de interventie, dar ritmul este destul de lent. Autospecialele sunt foarte scumpe, se achizitioneaza pornind de la 300.000 de euro/bucata prin licitatii, mai nou, europene si sunt putini producatori”, ne-a declarat Maghiar.

In Harghita, focul este stins cu galeata
In tara, situatia este cu atat mai grava cu cat in unele zone este nevoie de echipamente speciale, adaptate tipului de relief si de risc. Un astfel de caz este ISU Harghita. Pompierii de aici nu dispun nici macar de dotari corespunzatoare pentru stingerea incendiilor de padure si pasune. Si asta in conditiile in care, in ultima perioada, pe fondul secetei, in judet s-au inregistrat zeci de incidente care au necesitat interventia autoritatilor. Mai mult, potrivit inspectorului sef al ISU Harghita, colonel Gheorghe Pop, unitatea detine in prezent o singura autospeciala, care ar trebui sa faca fata unei suprafete de aproximativ 6.000 de kilometri patrati, ceea ce este practic imposibil. In conditiile in care autospecialele nu pot ajunge in zonele in care terenul este accidentat, pompierii detin pentru stingerea incendiilor din astfel de locuri doar lopeti, motoferastraie si niste maturi pe care si le-au confectionat singuri, echipament care poate starni cel mult rasul, dar in nici un caz nu poate stavili un incendiu forestier de proportii.