Patrimoniul industrial al Romaniei e in ultima vreme bun prilej de tunuri imobiliare. Cu mult cinism, vechi hale industriale, fabrici cu arhitecturi ce impresionau lumea europeana interbelica, cladiri clasate in patrimoniul national cultural sunt lasate de izbeliste, doar-doar se vor pravali in mod natural si, astfel, vor putea fi rase de pe fata pamantului, lasand in urma lor averi imobiliare pentru "baietii destepti".
Uzina Electrica Filaret se regaseste la pozitia 1769 in Lista Monumentelor Istorice din Municipiul Bucuresti, avand nr. de cod B-II-m-B-19461, ceea ce inseamna ca este un monument istoric de grupa B, reprezentativ pentru patrimoniul cultural local. Aceasta uzina si Muzeul National Tehnic din Bucuresti apartin unei companii, Electrica Serv, care, ca orice firma serioasa, e interesata de profit si pierderi cat mai putine.
Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetarea Stiintifica (ANCS), profesorul Anton Anton, a facut demersuri pe langa AVAS, in portofoliul careia se afla Electrica Serv, pentru a prelua in administrare atat Muzeul National Tehnic, cat si Uzina Electrica Filaret. Scopul preluarii viza extinderea Muzeului National Tehnic, aflat in conditii extrem de precare.
Deja exista doua proiecte arhitecturale de reamenajare si extindere, unul dintre ele fiind castigatorul unui important concurs de arhitectura ce a avut loc anul trecut la Varsovia. Electrica Serv a raspuns celor de la ANCS ca angajatii si sindicalistii acestei companii sunt indragostiti de Muzeul National Tehnic atat de mult incat nu-l vor sa dea. O dragoste atat de mare care se vede in peretii scorojiti ai muzeului si in mirosul de ulei incins ce asfixiaza putinii vizitatori. O dragoste care a lasat ca turnul Uzinei Filaret sa se prabuseasca in voie.
Proces accelerat de degradare
Presedintele ANCS, Anton Anton, i-a trimis pe 3 aprilie 2006 o scrisoare lui Teodor Atanasiu, presedintele AVAS, prin care atentiona asupra faptului ca profilul Muzeului National Tehnic "Prof. Ing. Dimitrie Leonida" se deosebeste fata de alte muzee tehnice din Romania prin caracterul sau pronuntat didactic. Din pacate, acest caracter al Muzeului National Tehnic s-a diminuat in timp. ANCS "doreste sa reactiveze menirea Muzeului Tehnic din Bucuresti si sa dezvolte patrimoniul acestuia, care sa devina o baza suplimentara de cunoastere pentru elevi, studenti si tineri cercetatori".
ANCS a cerut AVAS initierea in comun a unui proiect de act normativ pentru trecerea din proprietatea SC Electrica Serv SA in administrarea ANCS a Muzeului National Tehnic si a Uzinei Electrica Filaret, impreuna cu suprafetele de teren adiacente Uzinei, cuprinse intre Str. Candiano Popescu, Str. Frigului si Str. Olimpului, pana la limita noii cladiri a Electrica Serv aflata vizavi de Muzeul National Tehnic.
Cladirea Uzinei Electrica Filaret, se sublinia in scrisoarea catre AVAS, este neutilizata si aflata intr-un proces accelerat de degradare, "ceea ce impune caracterul de urgenta a unei decizii cu privire la modul viitor de utilizare".
La AVAS au fost trimise trei planse reprezentand doua propuneri de reamenajare si extindere a Muzeului National Tehnic in cladirea fostei Uzine Electrica Filaret.
Aceste propuneri erau, in fapt, doua lucrari de licenta sustinute la Universitatea de Arhitectura Bucuresti.
Interes de 80 de milioane de euro
Cei de la AVAS au raspuns ANCS, la 1 iunie 2007, cum ca Electrica Serv isi exprima dorinta de a pastra in patrimoniul si administrarea sa Muzeul National Tehnic. Electrica Serv anunta prin medierea AVAS ca intentioneaza, conform adresei nr. 9100 din 25 aprilie 2007, sa efectueze in regim de urgenta lucrari de consolidare si modernizare pentru cladirea muzeului "in vederea asigurarii unui climat interior optim pentru conservarea exponatelor, a lucrarilor de restaurare a exponatelor din tezaur". Lucrari de urgenta trecute, insa, doar pe hartie pentru ca nici in ziua de astazi vizitatorul muzeului nu va observa ca s-a schimbat ceva de ani de zile. Intrebarea pe care o poate pune orice om e urmatoarea: cum o firma ca Electrica Serv e de acord sa intretina din profitul ei o institutie care consuma bani? Raspunsul trebuie cautat in interesul enorm al celor de la Electrica Serv pentru Uzina Electrica Filaret care, daca s-ar prabusi din motive "naturale", ar fi un adevarat tun imobiliar de peste 80 milioane de euro. De ce sa aiba Electrica Serv un interes ca Muzeul National Tehnic sa se extinda in spatiul Uzinei Electrice Filaret? Doar pentru elevii, studentii si tinerii cercetatori?
Proiect de interes national
Anton Anton e atent la dezvoltarea imobiliara fara precedent a zonei in care se afla Muzeul National Tehnic si Uzina Electrica Filaret. Aceasta din urma deja a trecut prin experienta daramarii pe cale naturala a unui turn. "Cine imi garanteaza mie ca aceasta uzina de patrimoniu nu va cadea si ea in mod natural?", a intrebat Anton Anton. "Am doua cai de atac. Sa renunt la proiectul de extindere si sa ma fac ca ploua. Si Ion Iliescu s-a zbatut sa ia de la Electrica Muzeul National Tehnic si sa-l redea unui circuit muzeal si educativ normal. Mai pot, si asta voi face, sa ma inteleg cu AVAS si sa facem, pana la urma, o Hotarare de Guvern prin care sa transferam Muzeul National Tehnic si Uzina Electrica Filaret la ANCS", a precizat Anton Anton. Ramane ca Guvernul Romaniei sa aleaga intre a sprijini interesele unei companii sau a dezvolta un proiect info-educational, muzeal si turistic cu adevarat de interes national.
Centenar sub semnul intrebarii
In 2009 se vor implini 100 de ani de la infiintarea Muzeului Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida". Daca muzeul nu va fi restaurat si extins, exista pericolul ca patrimoniul si cladirea muzeului sa intampine centenarul ca un muribund. Muzeul a fost fondat in 1909 de inginerul Dimitrie Leonida, avand ca model Muzeul Tehnic din München (1903), vizitat de Leonida in perioada studiilor universitare efectuate la Politehnica din Charlottenburg (1903 - 1908), langa Berlin.
Pierderi de sute de mii de euro pentru Electrica Serv
Bugetul anual necesar Muzeului National Tehnic e evaluat, conform unor specialisti in muzeografie contactati de ZIUA, la circa 240.000 de euro. Pentru ca aceasta suma sa fie acoperita din bilete, ar trebui ca muzeul sa aiba aproximativ 400.000 de vizitatori anual. Conform estimarilor de pana acum, muzeul n-a depasit cifra anuala de 12-15.000 de vizitatori. Dupa cum se stie, in toata lumea muzeele nu sunt aducatoare de profit si doar o parte din fondurile lor sunt atrase din platile facute de vizitatori. Este clar ca Electrica Serv pierde cu buna stiinta bani intretinand acest muzeu.
Automobile de mare valoare
Muzeul National Tehnic are in patrimoniul sau cateva piese de mare valoare ce pot starni atentia marilor colectionari din tara si din strainatate. Printre acestea, amintim colectia de masini a muzeului. Automobilul cu forma aerodinamica Aurel Persu a fost primul de acest fel din lume, avand rotile incluse in interiorul liniei aerodinamice. A fost construit in 1923 si brevetat in 1924. Inventatorul a parcurs cu el peste 100.000 km. Automobilul trasura "Olds Patent" (1888) a fost unul dintre primele automobile care au circulat in Bucuresti. Are motorul cu aprindere prin scanteie, sistemul de directie este comandat prin intermediul unui ghidon, iar iluminatul se realizeaza prin intermediul unor lampi cu acetilena. Automobilul de curse "Duessenberg straight 8 -1940" a fost construit special pentru circuitul de la Indianapolis. Automobilul dispune de un motor de 4900 cmc. cu 8 cilindri in linie care furnizeaza apoximativ 265 CP. El poate atinge viteza de 210 km/h si a fost intalnit in activitatea competitionala din Romania in anii 1940 - 1950.
Lauri la Varsovia, nepasare la Bucuresti
De cativa ani, Universitatea de Arhitectura din Bucuresti a realizat mai multe concursuri si licente privind restaurarea si reamenajarea patrimoniului industrial bucurestean.
Cu premii internationale, cu solutii arhitecturale surprinzatoare, aceste proiecte au ramas in cel mai fericit caz in sertarele unor functionari ai Primariei Municipiului Bucuresti si ai Ministerului Culturii si Cultelor. Decanul Facultatii de Arhitectura din Bucuresti, prof. univ. dr. Stefan Scafa Udriste, atentioneaza ca inca mai e un ceas al douasprezecelea pentru patrimoniul industrial lasat de izbeliste. Pentru studentii din anii terminali, problemele contemporane de arhitectura, ce cuprind si acest patrimoniu industrial, sunt o prioritate. In ultimii doi ani, profesorul Scafa Udriste a coordonat doua lucrari de licenta ce au avut drept subiect restructurarea ori extinderea Muzeului National Tehnic din Bucuresti. Anul trecut, Ileana Mereu si Florin Dascalu au prezentat licenta "Restructurare Zona Industriala - Uzina Electrica Filaret-Muzeul Tehnic. Centru Cultural si de Loisir". Acest proiect a intrat in competitia internationala a scolilor europene de arhitectura, competitie organizata de Municipalitatea Varsovia, Polonia, unde a obtinut premiul I. Anul acesta, Raluca Nedelcu si-a luat licenta in arhitectura cu tema "Conversie functionala Uzina Electrica Filaret". Proiectul Ralucai Nedelcu vizeaza crearea unui centru IT pentru tineret si proiectarea unui nou turn, in locul celui prabusit, turn refacut din sticla, avand in interior un lift ca o racheta. Pana acum, aceste doua proiecte nu au starnit decat interesul celor de la ANCS care doresc sa preia Muzeul National Tehnic si Uzina Electrica Filaret.
Degradare, pereti crapati, tezaur neasigurat
Cei de la Muzeul National Tehnic din Bucuresti sunt obsedati de faptul ca presa are ceva special cu acest muzeu.
Obsesiile ascund, in fapt, felul dezastruos in care sunt protejate si promovate cele 5000 de exponate ale muzeului.
In plina vara si sezon turistic, la Muzeul National Tehnic abia poti ochi un vizitator. Cu toate ca sunt o raritate, muzeograful ma chestioneaza de parca as putea fi un virtual infractor. Faptul ca sunt de la ziar il pune pe jar. Ma atentioneaza ca trebuie sa platesc pentru fiecare fotografie a unui exponat nu mai putin de un milion de lei vechi, plus TVA. Ca doar ziarele vand informatie si se imbogatesc de pe seama multiplicarii fotografiilor facute la muzeu. Totul e un truc ieftin pentru ca jurnalistii sa nu poata fotografia degradarea din interior.
Pereti scorojiti, crapati ori mucegaiti. Tavane ce abia isi mai suporta greutatea fizica. O bolta exfoliata ca un puroi deschis privirilor noastre. Un aer greu de ulei ars in toata hala muzeului. Lipsa oxigenului parca iti indeparteaza si mai mult exponatele puse pe un mobilier invechit. Ni se cer atatia bani pe fotografii, dar nu exista de cumparat un catalog sau un album macar cu cele 29 de piese clasate in categoria "tezaur" a patrimoniului national. Zona de expunere in aer liber a muzeului nu poate fi vizitata pentru ca nu exista personal de supraveghere. Mergem in zona educationala. Cand sa ni se explice cum e cu inductia electromagnetica, magnetul pus in bobina nu misca in ruptul capului acul doveditor al inductiei.
La Ministerul Culturii si Cultelor nu exista inregistrata nici o expertiza privind starea cladirii Muzeului National Tehnic. Expertiza e absolut necesara pentru integritatea celor peste 5000 de piese de patrimoniu, dar si pentru integritatea cladirii ce adaposteste ca intr-un cimitir neingrijit aceste piese.
Pana acum, conform Ordonantei nr. 3 din 2005, nu au fost asigurate nici macar cele 29 de obiecte din categoria tezaur si nici nu a fost reevaluat si clasat patrimoniul Muzeului National Tehnic. Ministerul Culturii si Cultelor ar trebui sa demareze o ancheta privind felul in care este protejat, evaluat, clasat si promovat acest patrimoniu.