O LOCUINTA AFLATA LA MAI PUTIN DE 50M DE UN DRUM CU TRAFIC INTENS POATE CRESTE SEMNIFICATIV RISCUL DE ATEROSCLEROZA SI DECES CARDIOPULMONAR AL LOCATARULUI. Locuitorii a caror resedinta se afla in zone cu trafic intens au un risc marit de atero

O LOCUINTA AFLATA LA MAI PUTIN DE 50M DE UN DRUM CU TRAFIC INTENS POATE CRESTE SEMNIFICATIV RISCUL DE ATEROSCLEROZA SI DECES CARDIOPULMONAR AL LOCATARULUI. Locuitorii a caror resedinta se afla in zone cu trafic intens au un risc marit de ateroscleroza. (1) Expunerea pe termen lung la aer intens poluat grabeste ritmul de dezvoltare a placilor aterosclerotice pe arterele inimii. Aceasta este concluzia unui studiu publicat online pe 16 iulie 2007 in Jurnalul Asociatiei Medicale a Inimii, a€˜Circulatiaa€™. (American Heart Association, Circulation). Ateroscleroza reprezinta procesul de ingustare a vaselor de sange cauzat de depozite de colesterol, grasimi si calciu pe peretele vasului, procesul initiator fiind oxidarea LDL - colesterolului (colesterolul rau). Ulterior aceste placute de aterom se fibrozeaza si se calcifica. Ruperea placutei duce la o sangerare ce este oprita, ducand la formarea unui cheag ce astupa vasul, oprind circulatia. Asa apar infarctele sau moartea subita. Pentru 65% dintre barbati si 47% dintre femei, primul semn al aterosclerozei este infarctul sau direct moartea. Cercetatorii au evaluat 4494 subiecti cu varste intre 45 si 74 de ani vreme de 5 ani. Studiul a inceput in anul 2000. Pentru a determina expunerea la poluanti, oamenii de stiinta au determinat distanta dintre resedinta subiectilor si cele mai apropiate drumuri mari. Totodata, ei au masurat si nivelul de pulberi fine din aer. Expertii au evaluat cu ajutorul tomografiei computerizate calcificarile arterelor coronare (CAC), semne importante ale aterosclerozei. Rezultatele sunt ingrijoratoare. Cu cat resedinta subiectilor este mai aproape de drumurile cu trafic intens, riscul de CAC creste. Participantii au fost impartiti in functie de distanta la care se afla locuinta lor de un drum cu trafic intens (>10000masini/zi). Astfel, comparat cu cei care locuiesc la mai mult de 200m de asemenea drumuri, cei care locuiesc la mai putin de 50m au un risc de CAC cu 63% mai mare, intre 51 si 100m , cu 34% mai mare, iar intre 101 si 200 cu 8% mai mare. distanta fata de drum cu trafic intens (m) 0-50 51-100 101-200 >200 RR= Risc Relativ CI = interval de incredere 1.63 (95% CI, 1.14 to 2.33) 1.34 (95% CI, 1.00 to 1.79) 1.08 (95% CI, 0.85 to 1.39) etalon Un studiu publicat in decembrie 2005 in Jurnalul a€˜Cercetarea Respiratieia€™ (Respiratory Research) a aratat ca cei ce locuiesc la o distanta mai mica de 100m de un drum traversat de cel putin 10000 de masini zilnic ( considerat drum major) au un risc relativ de BPOC ( boala pulmonara obstructiva cronica) cu 79% mai mare [RR=1.79* (1.06 - 3.02), CI = 95%], fata de cei care locuiesc la mai mult de 100m de un astfel de drum.; (2) Cei ce locuiesc mai aproape de 50m de un astfel de drum au riscul de moarte cardiopulmonara cu 70% mai ridicata, arata un studiu publicat in septembrie 2006 in a€˜Epidemiologiaa€™. Nivelul crescut de dioxid de azot (NO2) atmosferic mareste cu 57% mortalitatea cardiopulmonara, iar particulele fine cu a€˜doara€™ 34%. (3) Exista unele studii care arata o crestere a riscului de cancer la copii, odata cu cresterea nivelului de poluanti atmosferici, dar si a numarului acestora. Exista si studii care nu au gasit asocieri semnificative decat pentru anumite tipuri de cancere, cum ar fi leucemiile sau Limfomul Hodkin. Potrivit unui studiu californian, publicat in Aprilie 2003 in jurnalul a€˜Enviromental Health Perspectivesa€™, copiii cei mai expusi la poluanti au un risc de leucemie cu 21 % mai mare. (4) Benzenul atmosferic creste riscul de leucemie, dependent de nivelul de expunere, arata rezultatele unei cercetari publicate in februarie 2004, in prestigiosul Jurnal International de Cancer (International Journal of Cancer) . Astfel, comparat cu riscul copiilor neexpusi la benzen (nivel 20 000 masini/zi). Riscul relativ este de 5.90 (95% [CI] 1.69-20.56) pentru toate cancerele si 8.28 (95% CI 2.09-32.80) pentru leucemie. Cu alte cuvinte, de aproximativ 8 ori mai multe a€˜sansea€™ de leucemie si de 6 ori mai multe a€˜sansea€™ de cancer. Studiul a fost publicat in februarie 2000 in a€˜Journal of the Air & Waste Management Associationa€™.(6) In loc de concluzie. Traim intr-un oras CANCERIGEN si ATEROGEN. Nivelele de benzen (cancerigen implicat in aparitia limfoamelor si leucemiilor) din Bucuresti sunt de aproximativ 3 ori mai mari decat in Lisanbona sau Bruxelles (proiecul PEOPLE - Expunerea Populatiei la Poluantii din Aerul inconjurator in Europa) (7). Numarul de masini este mai mare de 20000/zi pe majoritatea strazilor orasului. Avem cel mai putin spatiu verde pe cap de locuitor din toate capitalele Europene, fiind campioni la defrisari. Avem cele mai proaste si periculoase drumuri din Europa, si, paradoxal, cele mai scumpe, atat la constructie, cat si la intretinere, ocupand podiumul si la accidente rutiere. Avem primari campioni la promisiuni care pleaca in vacante pentru a inaugura codul rosu romanesc cu un vin rosu frantuzesc. Rezultatul final este ca avem una dintre cele mai mici sperante de viata din Europa. SOLUTIA....trimiteti propunerile dumneavoastra si injuraturile de rigoare pe adresele de mail ale primariei generale, primariilor de sector, prefecturilor, guvernului si tuturor celorlalte institutii cu putere administrativa. Sau, poate cine stie, trebuie sa apelati direct la prietenii presedintelui. Aceia care au mutat in cateva ore muntii de gunoi de pe Autostrada Soarelui. Pentru ca, vorba presedintelui Basescu, a€˜este nesimtire sa dai peste mormane de gunoaie la iesirea din Bucurestia€™ , dar nu e nesimtire sa respiri un aer poluat cu a€˜gunoaiea€™ cancerigene si aterogene: benzen, dioxid de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf, plumb, cadmiu si alte asemenea.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.