Kazahstanul isi propune sa ajunga in topul primelor zece state producatoare de petrol in urmatorii zece ani, iar compania de stat KazMunaiGaz face jocurile energetice.

Kazahstanul mentine relatii foarte bune cu vecinii sai,
Rusia si China, in special in domeniul energetic Kazahstanul, tara la malul Marii Caspice ce acopera o suprafata echivalenta cu cea a intregii Europe Occidentale, al noualea stat ca marime din lume, detine imense resurse energetice. Aceste resurse au permis tinarului stat kazah ca, incepind din 1991, de la obtinerea independentei, sa urmareasca ceea ce numeste „o politica externa multidimensionala", adica sa incerce sa intretina relatii la fel de bune cu Rusia si China, care ii sint vecine, dar si cu SUA, si cu Occidentul, in general. In fapt, aceasta politica multidimensionala permite unui stat precum Kazahstanul sa isi mentina o anumita independenta fata de marile puteri, profitind de competitia pentru resursele din regiune. Kazahstanul face parte din Comunitatea Statelor Independente (urmasa URSS), dar este si un participant activ la programul Parteneriat pentru Pace al NATO. Companii atit din Rusia si China, cit si din SUA sau Europa Occidentala sint prezente in exploatarea zacamintelor kazahe, dar si in competitia pentru construirea de rute de transport al petrolului si gazului din regiune. Compania de stat KazMunaiGaz are asigurat printr-o lege din 2005 statutul de contractor in domeniul gazelor si petrolului in Kazahstan, controlind 12% din productia nationala.

Kazahstanul detine rezerve de petrol estimate la 30 de miliarde de barili, ceea ce il plaseaza pe locul 11 in topul rezervelor. Datorita investitiilor straine, productia de petrol a crescut rapid in ultimii ani, ajungind la 1,29 milioane de barili pe zi in 2005. Conform presedintelui Nursultan Nazarbaiev, Kazahstanul isi propune ca, in urmatorii zece ani, sa creasca productia de petrol la 3,5 milioane de barili pe zi, din care trei milioane sa mearga spre export. In cazul adeveririi planurilor lui Nazarbaiev, Kazahstanul nul ar intra in topul primelor zece tari producatoare de petrol.

Principalele exploatari de resurse petroliere se afla la Tengiz, pe malul nord-estic al Marii Caspice, si la Karasaganak, aproape de granita cu Rusia. De asemenea, se planuieste inceperea exploatarii petrolului de la Kasagan, cel mai mare zacamint petrolifer din afara Orientului Mijlociu. Investitiile straine in industria petroliera sint conduse de concernul TengizChevroil, detinut in proportie de 50% de Chevron Texaco, 25% - de ExxonMobil, 20% - de guvernul kazah si 5% - de Lukarco, din Rusia.

Resursele de gaze de la Karasaganak sint exploatate de BG, Agip, ChevronTexaco si de Lukoil. Firme chinezesti, indiene si coreene sint de asemenea implicate in industria exploatarii resurselor energetice din Kazahstan.

Kazahstanul si Rusia au incheiat, pe 3 octombrie 2006, un acord prin care se preconizeaza crearea unei unitati comune de procesare a gazului la Orenburg, intre Gazprom si KazMunaiGaz. Unitatea va fi aprovizionata de exploatarea de la Karasaganak. In luna iunie a acestui an, presedintele Nazarbaiev anunta initiativa construirii unui canal intre Marea Caspica si Marea Neagra, ce ar facilita transporturile dinspre Asia Centrala spre Rusia.

Grupul italian Eni, blocat de kazahi Ieri, o data cu anuntul cumpararii actiunilor Rompetrol, Kazahstanul anunta oprirea lucrarilor la cimpul petrolifer Kasagan pentru trei luni, pe motive ecologice, dar si pentru investigarea unor violari ale legislatiei vamale de catre concernul occidental care exploateaza cimpul. Concernul AgipKO este condus de grupul italian Eni. Aminarea lucrarilor la exploatarea de la Kasagan irita de ceva vreme conducerea kazaha. Kasaganul reprezinta cel mai mare zacamint de petrol descoperit in ultimele decenii in intreaga lume. Ministerul Finantelor a anuntat ca a descoperit incalcari ale legislatiei vamale la importul, de catre concernul occidental, a doua elicoptere. „Actiunile unor oficiali ai filialei AgipKO se inscriu in domeniul activitatii infractionale, al evaziunii fiscale", arata un comunicat oficial, estimarea evaziunii ridicindu-se la 2,5 milioane de dolari.

Disputa aminteste de cea dintre Rusia si Royal Dutch Shell, comenteaza Reuters. Multinationala din domeniul petrolului a pierdut controlul asupra proiectului Sakhalin-2 in fata Gazpromului, tot ca urmare a unor acuzatii de incalcare a legislatiei mediului. Consortiul AgipKO include, pe linga Eni, Shell, ExxonMobil Corp, Total, ConocoPhilips, Inpex Holdings Inc. (companie japoneza), si compania de stat kazaha KazMunaiGas. Surse din domeniul industrial kazah sustin ca membrii guvernului sint nemultumiti de termenii generosi pentru companiile occidentale in care au fost incheiate contractele in anii ’90.

Premierul Kazahstanului, Karim Masimov, urma sa numeasca un nou ministru al Energiei ieri-seara, in locul lui Baktikozha Izmuhambetov, conform unor surse din guvern.

Presedintele Nazarbaiev, la intrunire cu Putin si cu Ahmadinejad In urma cu zece zile, presedintele kazah Nursultan Nazarbaiev (foto) participa, alaturi de presedintii Rusiei, Chinei, Uzbekistanului si Tadjikistanului, la intrunirea Organizatiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), din Kirghizstan. De asemenea, la intrunire au participat, ca invitati, presedintele Iranului (care a anuntat intentia Teheranului de a adera la OCS) si cel al Afganistanului. La initiativa presedintelui Vladimir Putin, liderii asiatici au decis crearea „unei piete energetice unite" si gestionarea in comun a resurselor de apa.

Democratia nu a avansat prea mult de la independenta din 1991, in Kazahstan. In iunie 2007, parlamentul a adoptat o lege care ii acorda presedintelui Nursultan Nazarbaiev prerogative si privilegii pe viata, printre care accesul la viitori presedinti, imunitate penala si influenta in chestiunile de politica interna si externa. Criticii spun ca Nazarbaiev a devenit de facto „presedinte pe viata". De cind conduce Kazahstanul, el a cenzurat presa prin diverse legi, a blocat accesul opozitiei la site-urile de Internet, a interzis secta religioasa Wahhabi, a permis numeroase executii in urma unor procese dubioase si a impus conditii de detentie mai dure. La alegerile din 17 august 2007, partidul aflat la putere, Nur Otan, a obtinut 88% din voturi si este singura formatiune politica din parlament. Partidele de opozitie, dar si observatorii OSCE au denuntat numeroase nereguli. (L.C.)

Citeste mai mult despre acest subiect Patriciu a vindut grupul Rompetrol cu 2,7 miliarde de dolari

Cumparatorul este o firma detinuta de statul din Kazahstan, KazMunaiGaz, care va obtine 75% din actiunile grupului petrolier. Patriciu va ramine la cirma grupului.

Dinu Patriciu a devenit cel mai bogat roman

Cu cele doua miliarde de euro luati pe Rompetrol, omul de afaceri i-a depasit pe Ion Tiriac si pe Iosif Constantin Dragan si ar putea ajunge in jurul pozitiei 270 in clasamentul mondial al bogatilor.