Tot mai multi functionari au grija de tot mai putini someri, iar „civilii" din megaministerul Internelor si Administratiei iau bani precum cadrele, arata o expertiza a Guvernului asupra risipei din administratia publica

O simpla analiza facuta de specialistii din Ministerul Finantelor si din Ministerul Muncii a scos la iveala o serie de „gauri negre" in care institutiile statului toaca fara noima bani publici. De exemplu, „iscoadele" Guvernului au sesizat ca, dupa crearea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, angajatii din prefecturi au ajuns sa primeasca, de exemplu, indemnizatie de dispozitiv, drept specific cadrelor de la Interne. Aceste speculari ale regulamentelor ar fi dus, potrivit unor surse guvernamentale, la cheltuieli suplimentare de la bugetul statului de 50 de miliarde de lei.

O alta inadvertenta a fost gasita la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), unde volumul de munca a scazut, dar numarul salariatilor a crescut.

Mai precis, rata somajului a scazut de la 6,7% in 2004 la doar 3,8% la nivelul lunii iulie a anului curent. In tot acest timp, numarul angajatilor ANOFM a crescut constant. Cheltuielile de personal ale acestei institutii au urcat in perioada mentionata de nu mai putin de cinci ori, spun datele Guvernului.

Apoi, Guvernul se va lega de sistemul de pensionare din armata. Pensiile din Aparare si Ordine publica sint de 65% din venitul din timpul serviciului. In plus, in momentul pensionarii, cadrele primesc o suma echivalenta cu trei pina la 20 de solde brute. Angajatii din aceste sisteme ies la pensie la 55 de ani, multi alegind sa se reangajeze pe posturi civile. Guvernul considera ca situatia este anormala, fapt pentru care in 2008 ar putea interveni modificari in acest sistem.

In aceste directii nu s-a luat nici o decizie, sint inca la nivel de constatari. Aceste descoperiri l-au incurajat pe premierul Tariceanu sa comande chiar un audit serios al cheltuielilor din administratie care sa se incheie inainte de stabilirea bugetului pe 2008.

Intentia Guvernului de a-si reduce drastic costurile cu administratia este foarte clara. Saptamina trecuta, ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, a spus ca vrea sa desfiinteze peste 100.000 de posturi bugetare vacante, pentru care se platesc degeaba bani publici.

Ministrul a explicat ca, desi posturile sint vacante, trebuie incluse, potrivit metodologiei, la cheltuieli si greveaza asupra deficitului bugetar. El a subliniat necesitatea redimensionarii numarului de posturi la necesitatile reale.

„Cheltuielile cu fondurile de salarii s-au majorat de la 5,1% din PIB, in 2004, la 6,3% din PIB, in 2007. Asta s-a petrecut si pe fondul cresterii numarului de salariati in anumite domenii, dar si pe fondul unor revendicari salariale, unele dintre ele excesive", a spus Vosganian, care a aratat ca sint prea multe posturi, dovada fiind ca multe nu sint ocupate.

In aceeasi directie a diminuarii costurilor, Guvernul a hotarit saptamina trecuta sa taie comisionul platit Postei Romane pentru distribuirea pensiilor, de la 1,3 la 0,7% din suma totala a banilor virati, incepind cu luna septembrie.

„O data cu cresterea pensiilor, a crescut foarte mult comisionul, respectiv de la 38 de milioane de euro, in 2001, la peste 65 de milioane in 2006 si pina la 82 de milioane in 2007, ceea ce este enorm", a explicat ministrul Muncii, Paul Pacuraru.

Se pare ca acest razboi al Guvernului impotriva risipei din sistemul gestionat de el insusi a pornit de la unele indicatii date de profesorul de economie Daniel Daianu.

„Pentru ca nici un domeniu sa nu sufere de pe urma banilor dati pentru marirea pensiilor, singura solutie este reducerea risipei. Banii statului sint cheltuiti prost. Iar cel mai bun exemplu sint cheltuielile haotice din administratia publica", declara Daianu la sfirsitul lunii trecute pentru Cotidianul.