Niciodata relatiile dintre cele doua Romanii, despartite geografic de cararea lichida a Prutului si politic de mari reziduuri de comunism sovietic, n-au fost mai reci decat astazi. Doi sefi de trib artagosi, unul reconfirmat de curand marinar, celalalt ramas ce a fost, adica general de militie, arunca peste garla subtire a granitei vorbe grele, spre amuzamentul diplomatiilor occidentale. Cei doi se comporta de parca ar fi sefii unor mari puteri, saltand peste gagalicea caraghioasa a conflictului istoricele lor frunti de care atarna responsabilitati planetare. Fiecare sta cu fundul peste cate un buton rosu si numai o minune face ca unul sau celalalt sa nu declanseze explozia nimicirii mondiale.


Romanii se cearta oriunde. La New York, in noptea de Inviere s-au paruit sanatos pe strada, in fata singurei biserici ortodoxe cu slujba in limba stramoseasca. Diaspora romana este proverbiala prin dezbinare. De ce nu s-ar bate romanii si acasa? Prilejuri se gasesc destule. Ca ala a zis ce a zis, ca
alalalt a replicat si merita sa-i turtesti mustucul si asa mai departe. Si uite asa, Podul de Flori de peste Prut, inaugurat cu atatea pupaturi si strofe de cantec dupa 1990, s-a prabusit, locul lui fiind luat de un pod de gheata. O gheata peste care nu poti trece. Dedesubt sunt copci ucigase si bulboane care te trag in adancuri.


Scanteia noului scandal a plecat de la acuza unor spagi pentru vize luate de functionari consulari romani la Chisinau. Un mai mare neadevar, crede presedintele Basescu, nici nu putea fi pronuntat. Virginitatea noastra morala a fost violata, maculata, patand cearsaful diplomatic al Bucurestilor. Pai se poate?! In consecinta, presedintele, proverbial prin subtilitatile sale diplomatice, s-a simtit indrituit sa atace la baioneta. "Vom raspunde extrem de dur de data asta", isi anunta el omologul, presedinte de CAP la Chisinau. Adica, ma intreb eu, ce-o sa-i faca? Aruncam cu prastia peste granita cu gainat de vrabie?


Imi amintesc batosenia lui Hrusciov, fost tractorist mi se pare sau ceva de genul acesta, ajuns presedinte al URSS in vremea razboiului rece. "Le voi trimite americanilor atomica in ceasca din care isi beau dimineata cafeaua." Dat dracului Hrusciov! Racheta sovietica era atat de precisa, incat nimerea fix caimacul yancheu. Armata Rosie isi tropaia mandra bocancii, iar mujicul rus plesnea de mandrie. Noi cu ce dracu il bombardam pe Voronin? Fireste, cu batosenia lui Traian Basescu.  


Replica de la Chisinau a fost lunga, malaiata, scuzati, cufurita, amestec de Stalin, Hitler, si cu un condiment de imperialism atribuit Romaniei. Demagogia imbelsugata a acestui tar de la Chisinau, fost prim-secretar de raion, fost ministru de Interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldova, s-a exprimat. Galceava de tate a celor doi (potolita se pare acum de consilieri) a reusit sa faca sa sangereze din nou o rana. Rana adanca a granitei de pe Prut. Regulile europene ne invata sa acceptam cu intelepciune chiar si o fatalitate. Poate ca timpul, cine stie, va rezolva cate ceva.


Invidiem, nu o data, diaspora ungureasca pentru unitate si solidaritate. Ii pizmuim pe evrei pentru formidabila lor stiinta de a-si fi de folos unii altora oriunde s-ar afla in lume. Noi ne bumbacim oriunde pe mapamond si ne bumbacim si aici acasa. Ramasi singuri la Polul Nord, la Ecuator sau pe Luna, ne vom omori unul pe celalalt. O vom face cu un imens taraboi. Reusim sa ne ucidem visele, cu vorbe de ocara, aici, acasa, adica la Chisinau, aici, acasa, adica la Bucuresti. Acasa la Bucuresti, acasa la Chisinau. Rade tarul adevarat, machivelicul si in mod real musculosul Putin.


P.S. Un domn inginer din Cluj-Napoca imi trimite, suparat ca nu am intrat in dialog pe cai electronice, o lunga, inteligenta si alambicata epistola. Ii raspund pe scurt acum. Parerea mea este ca domnul Basescu este departe de a fi Napoleon. Fireste, exista din toate timpurile o fascinatie a liderului plecat de jos. Beethoven era fascinat de Napoleon. Atat de tare, incat scriind Simfonia a III-a i-a dat ca titlu "Bonaparte". Cand a realizat insa ca Napoleon este insetat de putere si s-a autoproclamat imparat, a sters Bonaparte si a scris nervos "Eroica". Celebra Simfonie a lui Beethoven dainuie in timp cu acest titlu.