685 milioane pentru 35 de zile munciteCat munceste un parlamentar? Ei bine, un deputat sau un senator lucreaza, efectiv, o zi si patru ore pe saptamana. Un calcul simplu ne arata ca alesul nostru "trudeste" 4 zile si 16 ore intr-o lun
 685 milioane pentru 35 de zile munciteCat munceste un parlamentar? Ei bine, un deputat sau un senator lucreaza, efectiv, o zi si patru ore pe saptamana. Un calcul simplu ne arata ca alesul nostru "trudeste" 4 zile si 16 ore intr-o luna. Asadar, intr-un an in care alesii nu sunt chemati din vacanta pentru sesiune extraordinara, muncesc 35 de zile calendaristice. Pentru care, fiecare parlamentar primeste 68.568 RON. Despre alesii nostri s-au scris pagini intregi. Ca primesc multi bani. Ca se plimba prin tari straine pe banii contribuabililor. Ca voteaza legi in intersul lor. Ca si-au schimbat masinile vechi cu unele noi. Dar, cand si cat munceste alesul nostru? Pai, la Parlament sunt doua sesiuni ordinare pe an. Prima incepe la 1 februarie si tine pana la 30 iunie. A doua incepe la 1 septembrie si se termina inaintea sarbatorilor de iarna, la 22 decembrie. Intre ele, doua vacante mari de aproximativ 100 de zile. Plus vacanta de Paste. Si de cel catolic, si de cel ortodox, sa fie toata lumea multumita. Asadar, intr-o saptamana de lucru cu program normal, fara sedinta de plen comuna sau alte activitati, deputatii si senatorii muncesc 28 de ore. De exemplu, lunea, programul la Camera Deputatilor incepe la pranz, la ora 13:00, cu o sedinta a conducerii acestui for legislativ. Deputatii vin la ora 14:00. Timp de doua ore ei participa la activitatile din cadrul grupurilor parlamentare. Asta, daca vin. Cei mai multi deputati ajung insa la Parlament la ora 16:00 cand incepe sedinta de plen. Nu va ganditi ca vin toti cei 332 de deputati. Nu, de obicei, sunt prezenti fizic putin peste o suta. Pe listele de prezenta sunt intotdeauna mai multi, pentru ca un deputat semneaza si pentru alti doi-trei colegi. Dupa doua ore, pornesc grabiti spre casa. Mai raman in sala pana la ora 19:30 cei care asteapta raspunsuri la interpelarile adresate premierului si ministrilor. In concluzie, deputatii stau lunea la serviciu cinci ore si jumatate. CEA MAI LUNGA ZI. Martea. Este cea mai "grea"zi a deputatilor. Teoretic, ei trebuie sa vina la serviciu la 8:30 si sa plece seara, la 19:00. Practic, la prima ora cand sunt declaratii poltice sunt in banci doar cei intersati - maxim 50. La ora 10:00, dupa ce soneria se inroseste de atata sunat, incepe sedinta de plen. In sala, de obicei, o suta-o suta cincizeci de deputati. Asta in zilele cu proiecte "interesante" pe ordinea de zi. Nici la votul final, de la ora 12:30, nu sunt mai multi. Dovada, nenumaratele sedinte suspendate pentru ca nu a fost cvorum, jumatate plus unu din numarul total al deputatilor, respectiv 166. Dupa plen, alesii ar trebui sa mai lucreze patru ore in comisii. Ii gasesti insa pe cei care au de dezbatut proiecte cu miza, sau care au audieri. Miercurea - zi dedicata lucrului in comisii. De la 8:30 la 16:30. Joia - ultima zi de lucru, tot comisii, dar pana la 12:30. Teoretic. Practic, nu prinzi picior de parlamentar. "Studiu individual" sau "ordine de zi epuizata", raspund mecanic secretarele cand sunt intrebate de ce salile comisiilor sunt goale. Vinerea - zi de lucru in circumscriptiile electorale. Senatorii au si ei aproximativ acelasi program. TREI ZILE DE OPT ORE. Asadar, daca adunam orele, alesii muncesc, efectiv, o zi si patru ore pe saptamana. Intr-o luna parlamentarii lucreaza 4 zile si 16 ore. Scazand vacantele, in cele opt luni si jumatate de activitate parlamentara, alesii "trudesc" 35 de zile calendaristice. Luand in calcul un program mediu de opt ore pe zi, parlamentarii nostri muncesc trei zile si jumatate pe saptamana, 14 zile pe luna si 119 zile intr-un an. In perioada vacantei de vara daca nu sunt "deranjati" de vreo sesiune extraordinara, la Parlament vin sa semneze condica doar cei din conducerea Camerei, insarcinati sa asigure permanenta prin rotatie. Unul sau doi pe saptamana. A, si se mai lucreaza cateva zile in comsii. In prima si ultima saptamana. Asta, oficial. BANI. Pentru munca prestata un parlamentar primeste o indemnizatie lunara de 5.714 RON. Intr-un an alesul nostru castiga 68.568 RON (685 milioane lei vechi). Adica 20.778 de euro. Pe langa indemnizatie, parlamentarul mai primeste lunar suma forfetara in valoare de 8.571 RON. Deci, un parlamentar scoate lunar din buzunarul statului 14.285 RON, iar intr-un an 171.420 RON, respectiv 51.945 de euro. Deci, cei 469 de senatori si deputati ne costa pe an 80.395.980 RON. Cum cheltuiesc alesii suma forfetara pe care o primesc pentru birourile parlamentare (secretara, sofer, telefon, birotica) este greu de verficat, pentru ca ei sunt obligati sa justifice cu facturi, chitante doar 45% din suma. Si astia nu sunt toti banii pe care statul ii cheltuie cu alesii. Cei care nu au domiciliul in Bucuresti primesc diurna pentru deplasare s 114 RON pe zi. Aceeasi suma si pentru alesul care se deplaseaza in circumscriptia unde a fost ales. Bani pentru telefonul mobil. Si, bomboana pe coliva - banii de cazare. Pentru decontarea cazarii in Bucuresti a deputatilor s-au alocat din bugetul Camerei, potrivit IPP, 11.269.228 RON (aproximativ 3.521.000 de euro) in tot anul 2005, si 10.609.979 numai pe primele zece luni ale lui 2006. In 2005, numai cazarea pe vara a costat Camera Deputatilor 2.111.565 RON (aproximativ 660.000 de euro), iar in 2006 1.946.862 RON. Ca si colegii lor de la Camera inferioara, senatorii au cheltuit pentru cazare 4.224.875 RON in 2005 si 3.585.499 RON in 2006. STUDIU IPP. Cat ne costa cu adevarat un parlamentar? A fost intrebarea la care Institutul de Politici Publice (IPP) a incercat sa raspunda. IPP a realizat un studiu, publicat luna trecuta, privind "costurile asociate activitatilor efectuate de senatori si deputati in tara in perioada 1 ianuarie 2005-31 octombrie 2006". IPP a calculat suma maxima pe care un parlamentar o poate incasa lunar: 236.710.000 lei vechi, adica 10.000 de dolari. Pentru aceasta suma alesul trebuie sa detina insa o functie de conducere, sa efectueze deplasari din insarcinarea comisiilor si sa domicilieze in alta circumscriptie decat cea in care a fost ales. Campion la deconturile la cazare si transport solicitate pentru deplasarile in circumscriptii a fost deputatul PD de Arad, Bogdan Cantaragiu. El a cheltuit in 2006 167 milioane de lei vechi pe cazare si 129 de milioane pe transport. Sunt doar profesor, nu parlamentar Un regim de munca apropiat de cel al parlamentarilor il au profesorii. Aceeasi vacanta lunga de vara. Dar nu si aceiasi bani. Dupa ce isi toceste coatele la catedra timp de vreo 25 de ani, un profesor poate ajunge si el sa castige 1.295 de lei, nici macar un sfert din cat primeste un parlamentar. Un profesor care are gradul II si 18 ani vechime e platit cu 960 RON, iar unul debutant cu 776 RON. Un profesor suplinitor calificat primeste si el la sfarsit de luna 460 RON. Dascalii au dreptul la 62 de zile de concediu pe an pe care si le iau in timpul vacantelor scolare. Pentru asta trebuie sa fie prezent la sala de clasa cel putin 18 ore pe saptamana. Munca unui profesor nu se rezuma insa la atat. Acasa, el pregateste materiale pe care le prezinta copiilor, formuleaza subiecte si corecteaza teste. Potrivit unui profesor de matematica, corectura unei serii de lucrari de la o singura clasa "inghite" doua ore. Daca stai sa aduni ceasurile, profesorul munceste mai mult de opt ore pe zi. Iar daca si-au epuizat zilele de concediu, dascalii vin si in timpul verii la scoala. Si nu, fictiv, cum vin alesii... Legi pe banda rulanta Cum se face ca totusi avem legi, desi parlamentarii nu prea dau pe la serviciu? Un exemplu ar fi ultima sedinta de plen a Camerei Deputatilor, din 28 iunie, cand sub conducerea lui Bogdan Olteanu, alesii au votat, pe banda rulanta 97 de proiecte de legi. Iar colegii senatori 21. Un alt exemplu al "harniciei" alesilor este sedinta deputatilor din 3 mai cand acestia si-au prelungit de la sine minivcanta de 1 Mai drept pentru care votul final asupra proiectelor de legi nu a putut fi acordat nefiind cvorum. Din cei 332 de deputati, in sala au fost prezenti, conform numaratorii secretarului de sedinta, doar 156, fiind necesara participarea la vot a unui numar de 167 de deputati pentru a se intruni cvorumul. Asta dupa ce, in cursul diminetii, de la ora 9:00 cand a inceput sedinta si pana spre 11:00, in sala isi faceau de lucru undeva la 50 de deputati. Acestia au reusit insa, pana la ora programata pentru sedinta de vot final, sa epuizeze ordinea de zi, votand pe banda rulanta, pe articole, mai bine de 50 de proiecte de lege. In aceeasi zi, colegii de la Senat au respins in mai putin de trei ore de activitate, 30 de proiecte de lege, multe dintre ele organice, numarul senatorilor prezenti nefiind suficient pentru a vota astfel de legi.
Despre autor:
