Printr-o spectaculoasa iesire la rampa, in urma cu cateva zile, Traian Basescu a amenintat Guvernul de la Chisinau cu represalii. Nici nu au trecut doi ani de cand cei doi sefi de stat de la Bucuresti si Chisinau se sarutau cu buze lipicioase, tinandu-se de neamuri. Inca pivnita de la Cotroceni geme de vinul daruit de Voronin si trecut nevamuit peste granita. Un plocon de la domn la domn. Si a trecut si mai putin timp de cand Traian Basescu, lansandu-si ciudata strategie spre Est, s-a jurat ca Romania va face pe dracu-n patru pentru aducerea Chisinaului in Europa. De-a valma, cu comunisti, cu rusofoni si cu Armata a 14-a a Moscovei. Si, la nevoie, federalizata cu Tiraspolul. Ce s-a intamplat in acest scurt interval de timp? De unde pana unde spectaculoasa si dramatica rasturnare de situatie? Si ce semnificatie are, pana la urma, scandalul vizelor?
Din punct de vedere strategic, Romania a gresit in mod repetat. Ma rog, nu Romania, ci presedintele Traian Basescu. Care este, totusi, seful acestui stat. Si a carui fisa a postului il indica drept strategul numarul unu in materie de politica externa. In chestiunea integrarii Moldovei in Uniunea Europeana, Traian Basescu s-a pronuntat transant, in mod prematur. Inainte ca Romania sa fi fost admisa ca membru cu drepturi depline, presedintele a afirmat ca ne vom face luntre si punte pentru a aduce, in mare viteza, Chisinaul in UE. Eventual, la pachet cu noi. Daca ar fi fost vorba de o alta persoana, sa spunem un agent al Moscovei, as fi facut imediat afirmatia ca este vorba de o diversiune. De o noua tentativa de a ne indeparta de obiectivul integrarii europene. Pentru ca, in mod evident, Republica Moldova nu era pregatita, in urma cu doi ani, cum nu este pregatita nici astazi, pentru integrare. Iar iluzoria unire a ei cu patria-mama - lansata intr-un ciudat proiect rusesc, intitulat "Moldova contra Transnistria" - nu era decat o diversiune venita sa bulverseze fragilul echilibru politic de la Bucuresti. Marilor obiective euro-atlantice ale Romaniei li s-ar fi pus cruce pentru mult timp. Cochetand cu Voronin, punand bazele unei cumetrii ambigue Bucuresti-Chisinau, Traian Basescu a atras Romania intr-o capcana. Punand-o in fata unei teme pe cat de falsa, pe atat de periculoasa. Inca actuala. Cea a acordarii in masa a cetateniei romane pentru locuitorii Republicii Moldova. Bomba cu ceas, in eventualitatea in care un asemenea proiect ar trece dincolo de obisnuitele vorbe goale lansate de oficialii bucuresteni, ar consta in faptul ca, acordandu-le moldovenilor cetatenia acestia neurmarind, in esenta, altceva decat statutul privilegiat UE - Romania si-ar crea dificultati inimaginabile in raport cu autoritatile Uniunii Europene, ca efect al uriasului trafic necontrolat de persoane, dar si insurmontabile derapaje interne. Pentru ca, asa cum s-a vazut, moldovenii sunt dominati atat de rusofoni, cat si de comunisti. Acestia ar fi devenit, aproape instantaneu, agenti ai procesului electoral din Romania. Noroc ca liderii de la Bucuresti, in frunte cu Basescu, s-au dovedit, inca o data, inconsecventi. Sau duplicitari.
Scandalul vizelor de la Chisinau se subsumeaza procesului dezordonat de strategie si gandire politica pe care l-am descris mai sus. Pentru ca si acordarea vizelor, sub aspect politic reprezinta una, iar din punct de vedere propagandistic, alta. Ne declaram frati cu romanii moldoveni si afirmam oficial ca ne dam peste cap pentru a facilita acordarea vizelor, in timp ce, in realitate, facem contrariul, pentru a nu ne bate cuie in talpa relatiei cu UE. Pe acest fond, nu este deloc exclus ca autoritatile de la Chisinau sa ne fi prins pe picior gresit. Adica luand spaga.
De ce s-o fi substituit Traian Basescu autoritatilor abilitate ale statului, antepronuntandu-se in chestiunea vizelor? Inainte ca ancheta declansata de Guvern sa fie finalizata? Sa fie vorba doar de unul dintre obisnuitele derapaje ale presedintelui? Sau asistam la debutul unei noi infruntari intre palate?