Condamnarile pe criterii politice din perioada comunista ar putea fi anulate printr-o lege speciala, initiata de Ministerul Justitiei, de care ar putea beneficia citeva zeci de mii de fosti detinuti politici.

„Condamnarea crimelor comunismului a fost un act simbolic, dar reabilitarea detinutilor politici si pedepsirea celor care au comis crime si abuzuri impotriva opozantilor regimului sint o urgenta." Astfel a argumentat ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, intocmirea unui proiect de lege ce vizeaza curatarea cazierelor celor condamnati pe criterii politice in perioada comunista. Proiectul a fost realizat in colaborare de Ministerul Justitiei, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCR) si de Asociatia Fostilor Detinuti Politici (AFDPR), insa el reprezinta o actualizare a unui proiect vechi de 14 ani al lui Ticu Dumitrescu, presedintele AFDPR.

Daca legea va fi adoptata, asa cum spera initiatorii sai, pina la sfirsitul sesiunii parlamentare, detinutii politici condamnati in perioada 1945-1989 „pentru fapte care au avut drept scop impotrivirea fata de regimul totalitar" vor avea din nou cazierele curate si vor putea cere daune morale pentru suferinte pricinuite de autoritatile comuniste. Legea ii vizeaza inclusiv pe cei impotriva carora au fost dispuse masuri administrative cu caracter politic ale Securitatii sau ale Militiei, de genul fixarii domiciliului sau a locului de munca obligatoriu ori a internarii in colonii de munca. „Legea, care prevede si posibilitatea de a obtine despagubiri pe care instanta urmeaza sa le stabileasca, ii vizeaza si pe cei decedati.

Demersurile se pot face in trei ani de la adoptarea legii de rudele de pina la gradul IV inclusiv sau de o organizatie ce justifica interesul moral", a explicat Tudor Chiuariu, apreciind ca in privinta acestui proiect va exista un consens al fortelor politice.

Urgenta adoptarii legii a fost argumentata si de Ticu Dumitrescu, care a aratat ca, din cauza virstei inaintate, sansele fostilor detinuti politici de a beneficia de efectele ei scad cu fiecare zi. „Avem luni in care se inregistreaza si o mie de decese din rindul fostilor detinuti politici: am ramas doar 54.000 din 196.000, citi am fost la inceput. Numarul deceselor creste in progresie geometrica", a spus Ticu Dumitrescu.

Numarul exact al potentialilor beneficiari ai acestei legi nu se cunoaste insa, intrucit nu se stie numarul condamnarilor cu caracter politic. „Pina acum au fost identificate 136.000 de dosare penale, insa acestea se refera la loturi de detinuti, care puteau fi formate din cinci pina la 40 de persoane", a incercat sa faca o estimare Ticu Dumitrescu. Un procent foarte mic de fosti detinuti politici au recurs la justitie pentru reabilitare pina cind s-a desfiintat recursul in anulare. Unul dintre cei care au primit o astfel de decizie a instantei a fost liderul taranist Corneliu Coposu. Ion Gavrila Ogoranu, liderul miscarii de rezistenta anticomunista din munti, nu a facut acest demers, iar in 2005 a murit cu cazierul patat de o condamnare la 15 ani de munca silnica in contumacie pentru activitate subversiva in organizatie de spionaj si de o condamnare la pedeapsa cu moartea pentru uneltire contra ordinii sociale, comutata in pedeapsa de 20 de ani de inchisoare. Sotiei sale, Ana, de asemenea, nu i-a fost recunoscuta de Ministerul Justitiei calitatea de luptator anticomunist.

Exceptiile Legii Cei reabilitati deja prin recurs in anulare nu fac obiectul acestui proiect de lege, precum nici „persoanele condamnate pentru infractiuni contra umanitatii sau cele in cazul carora s-a dovedit ca au desfasurat o activitate cu caracter fascist sau legionar in cadrul unei organizatii sau miscari de acest fel". „Cu alte cuvinte, sint exceptati cei care au contribuit la Holocaust", a explicat Marius Oprea, presedintele IICCR.