Spirit pereche

In fiecare seara, domnul Urlateanu, un vaduv de 50 de ani complet refacut sufleteste dupa disparitia sotiei intr-un accident stupid de tramvai - s-a rupt burdu-ful! - , stabilea relatii pe internet cu doamne din toata lumea preocupate ca si el de cultura. Mai exact, de decaderea  culturii. Adevaratii intelectuali stiu ca discutiile despre decaderea culturii cu femei foarte inzestrate spiritual au loc in pat chiar de la prima intalnire. Domnul Urlateanu avea la serviciu mai multe colege, nemaritate sau divortate, care tanjeau dupa un spirit pereche - cum se exprima domnul Urlateanu cand venea vorba despre singuratate - , dar toate erau lipsite de mister.


Intotdeauna o femeie de departe e mai misterioasa decat una pe care o vezi zilnic. Marele avantaj al internetului e ca poti stabili rapid legaturi cu persoane misterioase din cele mai indepartate colturi ale lumii. O vreme, domnul Urlateanu a discutat despre decaderea culturii cu doamne foarte emancipate din Sighetu Marmatiei si Sannicolau Mare. Era un maximum de departare, cu un optimum de mister, fapt care-i permitea domnului Urlateanu sa fie foarte direct in propuneri si sa primeasca raspunsuri si mai directe. Printr-o intamplare, chiar in seara in care a decis sa faca un drum de douasprezece ore cu rapidul pana la Oradea, unde o doamna divortata extrem de culta ar fi vrut sa discute cu el despre degradarea spectacolului de opera in provincie, dar numai intr-o marti, de la 16:00 la 20:00, cand pleca maica-sa de acasa la partida saptamanala de septic, a nimerit pe un site din Islanda. Pana atunci, domnul Urlateanu nu fusese deloc preocupat de viata interioara a islandezilor. Facea pripit, asa cum gresesc multi barbati, o paralela intre ghetarii insulei si sufletul femeii nordice. Dac-ar fi stiut mai multa geografie, domnul Urlateanu si-ar fi dat seama ca trebuie sa existe o legatura si intre vulcani si trairile lor. Islandeza era ca un gheizer care-si arunca aburii clocotiti din Islanda pana la Bucuresti. Printr-una din acele coincidente care sporesc misterul si-i innebunesc de tot pe barbati, islandeza avea si ea o mama care pleca la biserica in fiecare marti, intre 16:00 si 20:00.


Diferenta insa nu era doar la temperament, ci si la fusul orar. Domnul Urlateanu a discutat seara de seara cu islandeza, convins ca si-a gasit spiritul pereche, numai ca de indata ce s-a interesat de orarul avioanelor si de formalitatile turistice chestiunea s-a a complicat. Fata de cele patru ore de imperechere a spiritelor, tocmai la Reikjavick, orele de septic ale mamei sufletului sau pereche de la Oradea erau ceea ce-i si munca grea fata de un chef in vecini.


Toata saptamana domnul Urlateanu s-a pregatit pentru cele patru ore de imbinari spirituale la Oradea. Cand sa plece la gara s-a intalnit la lift cu vaduva de la etajul trei. Va statea bine in doliu, i-a zis cu subinteles domnul Urlateanu. Daca n-as pleca in delegatie tocmai la Oradea, zau ca v-as tine de urat. Plecati asta-seara cu trenul?,  a intrebat femeia. Nu-i mai comod maine cu avionul? De fapt, da, a zis cu si mai mult subinteles domnul Urlateanu. Dar stiti ceva, ce caut eu tocmai la Reikjavick? Ati zis Reikjavick sau mi s-a parut?, a intrebat fosta vaduva. De ce sa fi zis Reikjavick, s-a mirat ipocrit domnul Urlateanu, am zis Oradea.

---

Despre autor: