Despre cit de periculos a trait rujul rosu cind pe buzele prostituatelor, cind pe cele ale aristocratelor, despre cum adoratele tocuri cui erau interzise in cladiri publice la aparitia lor in societate sau despre ADN-ul belicos al trenciului, scrie fermecator Cinzia Felicetti.

Cartea Cinziei Felicetti prezinta cei zece
aliati ce feresc conturile victimelor
modei de atac de card O istorie pasionanta a mofturilor vestimentare pentru care generatii de femei si barbati au fost dispuse sa ajunga la sapa de lemn face Cinzia Felicetti, fosta directoare a revistei „Cosmopolitan" Italia, in „Absolut stralucitoare", carticica roz cu care Editura Corint i-a facut anul acesta debutul in bibliotecile femeilor elegante din Romania. Cinzia Felicetti si-a scris cartea convinsa ca stilul ultimei sute de ani are zece aliati, fara de care o femeie pasionata de sportul extrem care este shoppingul isi va pierde cu siguranta cardul: rochia neagra, puloverul de casmir, siragul de perle, tocul cui, rujul, trenciul, dar si jeansii, camasa alba, tricoul si geanta. „Sa te inclini in fata tuturor directivelor impuse de stilisti presupune sa dispui de un card no limits sau de un sot ca al Gabriellei Solis din «Neveste disperate», inainte de a fi arestat", isi incepe Cinzia Felicetti pledoaria pentru cei zece aliati. Daca ii ai la nevoie in garderoba, nu ti se mai darima bugetul, garanteaza fosta directoare a revistei „Cosmopolitan" Italia.

Cu o precizare: „Aceasta nu inseamna ca hainele sau culorile cele mai la moda trebuie interzise in garderoba, ci doar ca ele trebuie folosite cu intelepciune si moderatie, precum condimentele hipercalorice".

Cum stilul e asemenea diamantelor, doar ca el costa mult mai putin, Cinzia Felicetti le face in carticica ei CV-ul celor zece aliati, pe care ii propune cititorilor sai ca, in cel mai rau caz, salvatori de stil, caci, daca-s insotiti de imaginatie, sint in cea mai buna forma si opereaza excelent ca si creatori de stil.

Primul din cei zece are nume de fata: se numeste rochia neagra, are 80 de ani, desi nu pare, e considerata foarte chic si este fiica legitima a celebrei Coco Chanel. Pina la mademoiselle Coco nici un creator de moda nu reusit sa le entuziasmeze pe femei sa o scoata in lume si in afara zilelor de doliu, respectate cu strictete timp de doi ani si jumatate pina la finele secolului al XIX-lea. „In realitate, pentru Coco Chanel, prima amintire a unui vesmint intunecat e strins legata de uniforma orfelinatului unde fusese abandonata inca de la virsta de 12 ani, o amintire care in mod normal da rezultate frumoase dupa ani de psihanaliza", scrie Cinzia Felicetti. Ea prescrie si genul de iubit care se asorteaza cu rochia neagra - „clasicul metrosexual, singurul caz de heterosexual capabil sa inteleaga concepte precum «tesatura pretioasa» si sa aprecieze detaliul care face diferenta" -, dar si interdictiile in privinta accesoriilor care trebuie sa insoteasca rochia neagra.

Un alt aliat al stilului pe care-l povesteste Cinzia Felicetti e casmirul. Simbol al rafinamentului inca de pe vremea imparatului Cezar, e un viciu caruia e bine sa-i cazi prada cit mai tirziu, caci revenirea la lina obisnuita e o misiune imposibila. In Franta, nebunia casmirului se declanseaza cind, revenind din campania din Egipt, soldatii lui Napoleon le aduc sotiilor etole orientale. In 1806, un ziar parizian scria: „Eleganta unei femei e direct proportionala cu calitatea salului ei". Acest moft vestimentar e atit de scump, scria Balzac, incit o bogata englezoaica ezita intre a-si cumpara un sal de casmir ori o trasura. Trecind de la literatura la zoologie, scrie Cinzia Felicetti, casmirul provine din stratul care creste sub primul strat superficial de par al caprei Hyrcus. Acest tip de par, de sase ori mai subtire decit firul uman, scut impotriva temperaturilor extrem de scazute, are cea mai buna calitate intre cel de-al patrulea si al saselea an de viata al animalului, iar fiecare capra produce doua sute de grame de astfel de lina pe an. Patru capre trebuie sa-si puna lina la bataie pentru un pulover, douazeci pentru un sacou.

Rujul aduce condamnarea pentru vrajitorie Cel mai furat produs cosmetic din parfumerii astazi, prima ruda indepartata a rujului, e atestata documentar in Ur, acum 5.000 de ani. In Grecia antica doar prostituatele isi scaldau buzele si obrajii in culori, dar vechii egipteni erau innebuniti dupa machiaj. Evul Mediu european a pus la zid fardurile, considerate o manifestare a Satanei. Rujul e mai norocos in Renasterea tirzie, iar la curtea Elisabetei I e chiar in mare voga, dar in sec. XVIII e dat in urmarire din nou. „In 1770, parlamentul britanic aproba o lege prin care se stabileste ca femeile gasite vinovate de a fi sedus un barbat prin intermediul fardurilor, convingindu-l sa le ia de sotii, trebuie judecate pentru vrajitorie", scrie Cinzia Felicetti. In cea de-a doua jumatate a sec. XIX, condamnarea rujului nu mai e sustinuta de motive morale. In 1924 se ia in considerare excluderea lui de pe piata din motive de sanatate, dar nu pentru apararea femeilor, ci de teama ca sarutarile lor sa nu otraveasca atitia barbati inocenti.

Puteti citi o istorie a modei, pe scurt, pe www.cotidianul.ro/select