Autoritatile din Estonia il acuza de genocid pe unul dintre verii fostului presedinte al tarii pentru implicarea sa in deportarea unor civili in Siberia, in 1949.

Peste 20.000 de estonieni au fost deportatide KGB in Siberia in anii ’50 Arnould Meri, un estonian care a luptat impotriva nazistilor si a devenit membru al Partidului Comunist in timpul ocupatiei sovietice a tarilor baltice, este acuzat de genocid, au anuntat autoritatile si avocatul acestuia. Daca va fi condamnat, Meri, in virsta de 88 de ani, risca inchisoarea pe viata. Oficialii il acuza pe Meri ca a organizat deportarea a 251 de civili estonieni, cei mai multi femei si copii, din insula Hiiumaa, in Siberia, in regiunea Novosibirsk, unde 43 dintre acestia au murit. Potrivit „International Herald Tribune", exilul a avut loc in perioada extrem de dura a regimului stalinist, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, cind peste 20.700 de estonieni au fost mutati fortat in Rusia de catre KGB, potrivit datelor oficiale estoniene.

Inca nu a fost stabilita o data pentru proces, dar posibilitatea ca audierile sa fie publice a aprins si mai mult spiritele in relatia si asa tensionata dintre Rusia si Estonia. Arnould Meri este varul lui Lennart Meri, presedinte al Estoniei intre 1992 si 2001, care a fost deportat si el in Siberia, in iunie 1941, impreuna cu familia, dar a reusit sa se intoarca acasa. Meri, un veteran decorat de armata sovietica, s-a plins ca a fost etichetat drept tradator si spune ca acuzatiile impotriva sa sint incorecte si reprezinta „o greseala a istoriei". Avocatul sau va sustine ca, desi a participat la deportari, Meri incerca sa-si protejeze concetatenii trimisi in exil. „Explicatia sa este aceea ca a fost trimis de Partidul Comunist sa controleze actiunea KGB", a precizat avocatul Sven Sillar, subliniind ca nu Meri poate fi privit drept un complice al serviciilor secrete ruse, pentru ca el era un simplu functionar ce apara drepturile oamenilor.

De exemplu, Meri sustine ca a facut tot posibilul ca deportatii sa-si ia cu ei toate bagajele si bunurile pe care le aveau si ca n-a fost folosita forta impotriva lor in timp ce erau aliniati si urcati in trenuri. Dintre acesti deportati, 13 aveau peste 75 de ani si 61 de copii aveau sub 12 ani. Anchetatorii au stat de vorba cu 78 de supravietuitori din acel grup, iar unii dintre ei ar putea depune marturie la proces.

Disputa ruso-estoniana Estonia si Rusia se cearta, din 1990, pe tema interpretarii perioadei sovietice, pe care Kremlinul o descrie ca pe o eliberare de sub jugul regimului nazist, iar estonienii o vad ca un timp al ocupatiei, al subjugarii, al saraciei si al terorii instaurate de stat.