Dominic, castelul inapoi!

Ziarul 'Gardianul>> a intrat in posesia unui raport exploziv intocmit de o subcomisie parlamentara de ancheta, formata din cinci deputati, referitoare la retrocedarea Castelului Bran. Potrivit deciziei parlamentarilor, raportul subcomisiei urma sa fie supus votului deputatilor in sesiunea de vara, incheiata pe 30 iunie, numai ca presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a amånat sine die votul asupra raportului care incrimineaza retrocedarea.

In urma cercetarilor efectuate, membrii subcomisiei au constatat atåt nulitatea certificatului de mostenitor - eliberat de catre notarul bucurestean Teodor Bocsa unuia dintre fiii Principesei Ileana, Dominic von Habsburg - deoarece din document au fost omisi doi dintre mostenitori si nu a fost luat in consideratie testamentul Principesei Ileana, cåt si nulitatea retrocedarii care a fost efectuata din domeniul public al statului, in loc de domeniul privat al statului, incalcåndu-se Constitutia.

Concluziile subcomisiei parlamentare prevad, printre altele, ca premierul sa declanseze o ancheta la institutiile implicate in retrocedare, iar pres edintele Camerei Deputatilor sa se adreseze Curtii Constitutionale, referitor la incalcarea prevederilor constitutionale privind restituirea din domeniul public al statului care este inalienabil. Prin amånarea supunerii la vot a raportului, presedintele Olteanu este suspectat de o parte dintre de deputati de o tergiversare voita påna la vånzarea castelului si invocarea de catre cumparator a „bunei intentii“.

Ziarul 'Gardianul>> a intrat in posesia unui raport parlamentar exploziv. Subcomisia parlamentara de ancheta a retrocedarii Castelului Bran a concluzionat ca respectiva retrocedare, precum si demararea procedurii de scoatere la vanzare sunt lovite de nulitate. Finalizat in data de 13 iunie a.c., raportul urma sa fie supus votului parlamentar in sesiunea incheiata la 30 iunie, numai ca presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, a decis amanarea „sine die“ a respectivei proceduri.

Valul contestatar privind retrocedarea catre urmasii Principesei Ileana a complexului Bran a impus infiintarea unei subcomisii parlamentare, formata din cinci deputati, reprezentanti ai partidelor parlamentare. Aceasta a avut menirea de a cerceta atat legalitatea retrocedarii, cat si a procedurii de scoatere la vanzare a monumentului istoric. Astfel, dupa ce au studiat toate documentele puse la dispozitie de unele autoritati publice si dupa o serie de investigatii, membrii subcomisiei parlamentare au constatat nulitatea retrocedarii Castelului Bran, „in modul in care a fost retrocedat Castelul Bran si initiata procedura de scoatere la vanzare a acestuia fiind comise mai multe ilegalitati“. Potrivit concluziilor comisiei, principalele ilegalitati se refera la faptul ca „restituirea nu s-a facut catre toate persoanele indreptatite, iar retrocedarea s-a facut din domeniul public al statului fara a se face trecerea acestuia din domeniul public in domeniul privat al statului, asa cum prevede Constitutia Romaniei si Legea nr. 213/1998“. De asemenea, membrii comisiei parlamentare au constatat ca „initiativa de vanzare a Castelului Bran de catre proprietari, cat si eventuala antamare a unor negocieri cu acestia de catre autoritatile locale (presedintele Consiliului Judetean Brasov, Aristotel Cancescu, fiind promotorul acestor negocieri- n.r.) in conditiile neinstiintarii oficiale a Ministerului Culturii contravin prevederilor Legii nr. 422/2001“.

Autoritatile locale, principalii vinovati
Fata de toate aceste fapte, membrii comisiei au ajuns la concluzia ca „actele de restituire a Castelului Bran sunt lovite de nulitate absoluta“, motivul fiind, in opinia comisiei, „graba nejustificata a autoritatilor abilitate de a intocmi documentatia necesara retrocedarii fara consultarea, in prealabil, a unor specialisti“. Asa incat, potrivit parlamentarilor, vinovatia apartine reprezentantilor Ministerului Culturii, a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor si a Muzeului Bran. In ceea ce priveste declansarea procedurilor de vanzare, membrii subcomisiei au apreciat ca, „prin initierea si acceptarea procedurii de scoatere la vanzare a Castelului s-a creat, in mod fals, ideea recuperarii de catre statul roman a castelului la un pret exorbitant si, in mod cert, nejustificat, vinovatia apartinand reprezentantilor Consiliului Judetean Brasov“.

Doi mostenitori, omisi de catre notar
Ultimul proprietar al Castelului Bran, Principesa Ileana, a avut cinci copii, deveniti mostenitori: Stefan von Habsburg-Lothringen, Dominic von Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena Holzhausen, Elisabeth Sandhofer si Alexandra Baillou. Retrocedarea Castelului si domeniului Bran s-a realizat in baza prevederilor Legii nr. 10/2001, modificata de Legea nr. 247/2005, procesul de retrocedare fiind initiat in data de 13 martie 2001, in urma depunerii la Prefectura si Primaria Brasov a unei cereri de catre Dominic von Habsburg-Lothringen, unul dintre cei cinci copii ai Principesei Ileana. Initial, in cerere au fost solicitate despagubiri financiare din partea statului roman estimate la 25 milioane USD. Numai ca, ulterior, in baza prevederilor Legii nr. 247/2005, mostenitorii au revenit cu o noua cerere de retrocedare in natura a castelului si locuintelor aferente. In data de 3.02.2003, notarul public Teodor Grigore Bocsa din Bucuresti elibereaza un certificat de mostenitor in care stabileste aceasta calitate doar pentru trei dintre cei cinci copii ai Principesei Ileana, si anume Dominic Habsburg, Maria Magdalena Holthausen si Elisabeth Sandhofer. Insa, declarantul nu a luat in considerare prima notificare trimisa la data de 13.08.2001 Prefecturii Brasov in care figurau ca mostenitori cei patru copii in viata si sotia fiului decedat, Stefan. Dupa cum in dosarul succesorial nu se face nicio referire la testamentul Principesei Ileana, datat 9 mai 1990, in care executorii testamentari sunt fiul ei, Stefan, si Maica Cristophora.

---

Despre autor: