Niste farime microscopice de diamant au fost identificate ca fiind cele mai vechi ramasite din scoarta terestra.

Specialistii in geologie au identificat niste diamante aproape la fel de batrine ca Pamintul, ceea ce ar putea rasturna vechile teorii privitoare la formarea scoartei terestre. Batrinele particule de diamant au fost descoperite de cercetatorii germani cu ajutorul unui microscop electronic de ultima generatie in interiorul unor cristale de zirconiu, dezgropate acum 20 de ani in vestul Australiei la mina Jack Hills. „Acesta este singurul loc de pe Pamint care ne poate oferi informatii despre prima virsta a formarii scoartei terestre. Avem de-a face cu cea mai veche materie de pe planeta", declara geochimistul Alexander Nemchin de la Universitatea de Tehnologie „Curtin" din Australia de Vest, citat de site-ul livescience.com.

Acum 4,5 miliarde de ani, Pamintul a luat nastere din norul de praf si gaze care gravita in jurul proto-Soarelui. Initial, Pamintul era o masa de lava care emana la suprafata o caldura de 6.000 de grade Celsius. Cind planeta topita a inceput sa se raceasca, lava „a prins pojghita", transformindu-se in rocile care compun scoarta terestra. Analizele cristalelor de zirconiu dezgropate in Australia au relevat faptul ca Pamintul s-ar fi racit mult mai devreme decit se credea inainte, cind virsta scoartei terestre era evaluata in jurul a 3,9 miliarde de ani. Noile analize au condus la ipoteza conform careia scoarta terestra si oceanele ar fi mai batrine, datind de peste patru miliarde de ani, relateaza cotidianul „Telegraph".

Dupa ce au analizat particulele de diamante, geologii au ajuns la concluzia ca acestea s-au cristalizat in primele 300 de milioane de ani din istoria formarii Pamintului. Noul scenariu sustine ca diamantele au aparut in conditiile unei presiuni extrem de mari, ceea ce inseamna ca Pamintul avea deja o scoarta continentala acum 4,25 miliarde de ani, sustine Martina Menneken de la Institutul de Mineralogie din Münster, coordonatoarea cercetarii. „Sint total convins ca Pamintul s-a racit mai devreme decit credeam initial, pentru ca altfel nu am fi putut descoperi aceste diamante. Ca sa existe o asemenea presiune, este nevoie de o scoarta continentala relativ groasa", adauga cercetatorul Thorsten Geisler, de la acelasi institut, citat de livescience.com.

Dezgroparea unor cristale atit de vechi este o sansa pentru geologi, pentru ca marea parte a scoartei terestre din „copilaria" Terrei a fost distrusa in urma bombardamentului cu asteroizi, dar si a eroziunii si miscarilor tectonice. In plus, se mai spera ca testele la care vor fi supuse diamantele australiene „vor ajuta la gasirea unor raspunsuri la dezbaterea aprinsa legata de starea fierbinte sau rece a Pamintului in perioada sa timpurie", conchide geologul Ian Williams de la Universitatea din Canberra, citat de „Telegraph". In completare, profesorul australian Martin Van Kranendonk afirma: „Orice informatie despre perioada timpurie a Pamintului este fantastica, este ca un cadou de Craciun oferit specialistilor in geostiinte. Aceasta cercetare reprezinta un motiv in plus pentru ca specialistii in stiintele Pamintului sa-si revizuiasca teoriile privitoare la modul in care Pamintul s-a format ca planeta. Avem inca o piesa din puzzle-ul istoriei timpurii a Pamintului".

Afla succesiunea erelor geologice pe www.cotidianul.ro/select