Cove a devenit un fel de Zina mai mica a Surprizelor. A surprizelor si a lacrimilor, ma rog. A lacrimilor de regasire si de ramas bun.

Face, pe TVR 1, o emisiune care se cheama „Hello, goodbye!" si care se desfasoara in aeroport. Se duce Cove la aeroport, ii intercepteaza p-aia care isi asteapta rude venite de departe, pe care nu le-au mai vazut de 100 de ani, si p-aia care isi conduc la avion apropiati care pleaca pentru 100 de ani, le pune citeva intrebari siropoase, le filmeaza imbratisarile si lacrimile, dupa care se duce acasa sa se culce. Iata un format extrem de eficace, care aduce lacrimi pe micul ecran, fara sa investeasca in ele mai nimic. Pai, ce buget poate sa aiba emisiunea asta? Salariul lui Cove, salariul operatorului si salariul soferului care-i cara de la televiziune la aeroport si invers. OK, sa zicem ca se mai dau citiva leuti si pentru o apa plata si o cafea, pe care le consuma echipa in aeroport, dar mai mult de atit sigur nu se cheltuieste. E bine, insa parerea mea e ca bugetul in discutie ar mai suporta niste ajustari. S-ar putea renunta, de exemplu, la salariul operatorului. Pai, ce, imaginile preluate de camerele alea de supraveghere din aeroport nu sint destul de bune?

Intrerupem programul de relatari despre emisiunea lui Cove pentru a va oferi o informatie tot despre emisiunea lui Cove.

Deci din bucata de „Hello, goodbye!" pe care-am urmarit-o a reiesit clar ca aceasta Andreea Marin cu barba nu se ocupa doar de despartirile si regasirile dintre vii, ci si de alea dintre vii si morti. Serios. Cove le-a daruit telespectatorilor si lacrimile unor cetateni care-si asteptau mortul la aeroport. Emotionant. Insa si mai emotionanta mi s-ar parea o intilnire intre doi morti. Unul care tocmai a aterizat si altul care se pregateste sa decoleze.