„Cartea ignorantei - mic tratat pentru cei care stiu... ca nu stiu" este o enciclopedie amuzanta a erorilor intrate in patrimoniul bunului-simt si considerate adevaruri. Volumul a aparut la Editura Nemira.

John Lloyd Si John Mitchinson sint doi autori care au speculat superficialitatea cu care majoritatea adultilor si-au insusit cunostinte de ordin general, informatii care de cele mai multe ori sint la nivelul piciorului broastei. Best-seller international, „Cartea ignorantei - mic tratat pentru cei care stiu ca… nu stiu" este un compendiu care spulbera miturile despre informatiile eronate intrate in patrimoniul bunului-simt. Exemplele pe care brodeaza cu umor cei doi autori au fost selectionate din programul „Quite Interesting" de la BBC, un concurs de cultura generala care a scos la iveala atit de multe conceptii gresite incit, adunate, ar putea sa completeze lejer o enciclopedie a lucrurilor prost intelese. John Mitchinson este chiar directorul departamentului de cercetare al respectivului program de la BBC si autorul programului-concurs difuzat la acelasi post britanic. John Lloyd nu e la prima colaborare pentru astfel de carti, avind in portofoliu inca patru, din aceeasi zona.

Ghidul ignorantei informeaza ca sampania n-a fost patentata de francezi, ci de vecinii lor englezi, cunoscuti ca mari bautori de bere, si ca lagarele de concentrare n-au fost concepute de germani si nici de englezi, ci de spaniolii de secol XIX. Nici macar pantalonii lui Robin Hood nu erau verzi, ci rosii, pentru a se diferentia de straiele haiducilor de rind pe care ii avea in subordine. O poveste frumoasa, numai buna de linsat, il are ca protagonist pe renul Rudolf, care de fapt e o ea, asta in cazul in care nu e eunuc. Identitatea sexuala a celui mai faimos ren al planetei e tradata de coarne: nici unul dintre masculii speciei nu poate sa posede o astfel de pereche decit daca e… femela.

Cei doi autori denunta pina si brandul de tara al Olandei, atragind atentia ca lalelele, desi au consacrat turistic Tarile de Jos, sint de fapt originare din Turcia. Mai mult, laleaua e floarea nationala a Turciei si a Irakului. Nici patrupedele nu scapa de demistificare, un exemplu fiind demonstrarea inutilitatii practice a butoiasului de la gitul ciinilor Saint-Bernard. Accesoriul canin, atit de drag turistilor din Elvetia, a fost introdus in mentalul colectiv din capriciul unui pictor englez, Edwin Landseer. La sfirsitul secolului al XIX-lea, acesta a pictat frumoasele patrupede impodobite cu butoiasul pentru a atrage atentia privitorilor la un detaliu inedit.

Un alt mit contemporan spulberat e cel al feministelor care si-ar fi ars sutienele la unul dintre cele mai aprige proteste din 1968. De fapt, femeile doar si-au aruncat pantofii cu tocuri si sutienele in „lada de gunoi a libertatii", fara insa a incendia nimic. Confuzia a pornit de la titlul unui articol din „New York Post", in care protestatarele erau numite „arzatoare de sutiene", iar rectificarea publicata a doua zi nu a impiedicat celelalte publicatii sa preia informatia gresit.

Nici stiinta n-a intrat nesifonata in bagajul de cunostinte generale al celor mai multi dintre noi. Daca majoritatea ar spune fara sa ezite ca oxigenul este principalul constituent al aerului, adevarul pe care il stie orice copil de scoala generala e ca azotul reprezinta 78% din aer. Vinind aceeasi logica a erorii, celor care ar fi bagat mina in foc ca cel mai bun conductor de energie si electricitate este cuprul, autorii le recomanda o reluare a manualului de chimie. Nu cuprul, ci argintul conduce curentul cel mai bine, singurul defect al acestui metal fiind acela ca e nobil, deci costa mult mai mult.

Aproape ca nu exista domeniu din care cei doi autori sa nu fi pescuit cel putin o eroare care a trecut in perceptia generala drept adevar indiscutabil. Multe dintre cazurile dezbatute de cei doi frizeaza improbabilul, un exemplu fiind puiul care a supravietuit fara cap timp de doi ani. Autorii aduc insa argumente si trimit la surse respectabile, iar pentru contestatii recomanda site-ul emisiunii de la BBC care le-a alimentat acest ghid cu probe cel putin amuzante ale ignorantei britanicilor.