Disputa canadiano-americana pentru Polul Nord

Neintelegeri nord-americane
Stephen Harper si George W. Bush nu au reusit sa se puna de acord, luni, in cadrul summit-ului nord-american de la Montebello, in privinta suveranitatii asupra Pasajului de Nord-Vest. In vreme ce seful Executivului de la Ottawa a reiterat pretentiile emise de partea canadiana in 1973 asupra caii maritime din Oceanul Arctic, liderul de la Casa Alba a profitat de ocazie pentru a sustine apartenenta Pasajului la apele internationale. "Am ascultat pozitia Canadei, dar continuam sa credem ca Pasajul de Nord-Vest face parte din apele internationale", a confirmat un oficial american polemica. "Ar fi nerealist sa ne gandim ca putem fi de acord in toate problemele. Dar ceea ce este cu adevarat important este ca discutam chiar si subiectele cu care nu suntem neaparat de acord", a precizat, la randul sau, un consilier al premierului canadian. Disputa nu este nici pe departe una noua. In vreme ce Canada afirma ca Pasajul de Nord-Vest face parte din apele teritoriale proprii, SUA nu au ratat nici o ocazie de a afirma ca acesta apartine apelor internationale. Astfel, in 1985, un spargator de gheata american a traversat culoarul ce face legatura intre oceanele Atlantic si Pacific, fara a solicita in prealabil permisiunea autoritatilor canadiene. Desi SUA si Canada au cazut la pace, trei ani mai apoi, prin semnarea unui acord de cooperare in zona Arcticului care reglementa oarecum problema, diferendul a reizbucnit in 2005, in urma relatarilor potrivit carora submarine nucleare americane ar fi tranzitat clandestin zona.
Cizma rusa la Polul Nord
Polemica americano-canadiana intervine in contextul in care Rusia si-a reinnoit, recent, pretentiile emise, in 2001, asupra unei suprafete de aproximativ 1,2 milioane kilometri patrati din Oceanul Arctic, lansand o adevarata cursa pentru Polul Nord. Dupa ce exploratorii rusi au descins, la inceputul lunii august, in regiune, lansand la apa drapelul national pentru a acredita ideea potrivit careia lantul muntos subacvatic Lomonosov nu ar fi decat o prelungire a platoului continental rusesc, oficialii de la Ottawa au anuntat ca intentioneaza sa construiasca in zona un port si o baza militara, avertizand ca "prezenta canadiana in arhipelagul arctic va continua pe termen lung". Mai mult, un sondaj recent releva ca trei patrimi din canadieni considera ca Guvernul de la Ottawa ar trebui sa-si depuna drapelul national pe fundul Oceanului Arctic pentru a-si exercita autoritatea in regiune. Rusia si Canada nu sunt insa unicele state inscrise in competitia pentru Polul Nord, Danemarca si SUA anuntand, recent, ca ca intentioneaza sa trimita expeditii in regiune. (A.M.L.)
Pasajul de Nord-Vest In cautarea "Pasajului de Nord-Vest"
Miticul "Pasaj de Nord-Vest" se refera la calea maritima ideala, deocamdata impracticabila, de trecere din Atlantic in Pacific catre Asia, incercata in trecut de James Cook sau Roald Amundsen. Oamenii de stiinta considera ca "Pasajul de Nord-Vest" ar putea oferi, in cateva zeci de ani, o cale navigabila pe timpul verii dinspre America de Nord catre Asia, in cazul continuarii topirii gheturilor arctice.
Activarea acestei cai maritime ar putea schimba radical piata transporturilor si in esenta intregul comert in emisfera nordica, influentand direct pietele americane, asiatice si europene. In prezent, pe parcursul topirii gheturilor arctice, zona polara de la marginea frontierelor canadiene devine tot mai accesibila, iar cei mai optimisti savanti apreciaza ca in jurul anului 2050 "Pasajul de Nord-Vest" ar putea deveni operational. In aceasta primavara, Canada a incetat sa denumeasca banchiza polara pe sub care ar trece aceasta ipotetica ruta maritima cu numele international acceptat de "Pasajul de Nord-Vest", incluzand-o in schimb in categoria "Ape Nationale Canadiene". Uniunea Europeana este unul din cei mai inversunati aparatori ai statutului international al zonei "Pasajului de Nord-Vest", insistand ca aceasta zona sa fie o zona controlata prin acorduri internationale.
George COMAN, Montreal

---

Despre autor: