Din 33 de fabrici, au mai ramas doar 9Cotele impuse ne fac sa importam de 66 mil. euro Lipsa endemica a unei strategii nationale privind zaharul romanesc a redus drastic numarul fabricilor de profil, ne-a spus Gheorghe Bejan, director executiv
Din 33 de fabrici, au mai ramas doar 9Cotele impuse ne fac sa importam de 66 mil. euro Lipsa endemica a unei strategii nationale privind zaharul romanesc a redus drastic numarul fabricilor de profil, ne-a spus Gheorghe Bejan, director executiv al Patronatului Zaharului. "Din cele 33 de fabrici de zahar, cate existau in 1990, in momentul de fata mai functioneaza doar noua", reclama reprezentantul patronatului. Dintre acestea, numai patru mai prelucreaza zahar din sfecla, restul unitatilor fiind importatoare de zahar brut din trestie, pe care il transforma in zahar alb prin rafinare. De asemenea, producatorii acuza autoritatile si de "lipsa unei strategii nationale privind biocombustibilii, pana acum nerealizandu-se nicio investitie in biocombustibili din sfecla-de-zahar, sector bine finantat in celelalte state comunitare". Bejan apreciaza ca investitiile pentru un producator de combustibili ecologici pot fi reduse la jumatate daca acesta preia o veche fabrica de zahar pentru a o transforma in producator de bioetanol. "Impuneri abuzive ale CE" Nici cotele de zahar impuse de Uniunea Europeana nu fericesc prea mult producatorii de profil. "Regimul de productie sub 'cote europene>> mai mici decat consumul; restructurarea europeana a sistemului de productie a zaharului prin reducerea cotelor de productie cumulata cu slaba prestatie a Romaniei fata de impunerile, uneori abuzive, ale Comisiei Europene, caci argumente Romania ar avea, dar mai trebuie si cineva sa le sustina; competitia cu zaharul alb european si cel din Serbia si Croatia, toate acestea completeaza sirul de probleme cu care se confrunta in momentul de fata sectorul autohton de profil", a adaugat Bejan. Zaharul s-ar putea scumpi Totodata, Patronatul Zaharului a dat de inteles ca o apropiata majorare a pretului zaharului nu este exclusa. Asteptam in septembrie un nou Ordin privind alocarea cotelor de productie catre fabrici, in functie de acestea s-ar putea opera modificari ale pretului zaharului. In ce priveste consumul, acesta ajunge la 600.000 tone anual. Diferenta dintre productia interna si consum este formata din import. Incepand cu anul 2007, diferenta dintre cota de zahar a Romaniei, de circa 440.000 tone, care oricum se va diminua, prin reglementari UE, si consumul anual, de minimum 550.000 de tone, va insemna un necesar de import de minimum 110.000 de tone. Daca raportam aceasta cantitate la 600 de euro, pretul pentru o tona de zahar, asta inseamna ca efortul financiar pentru import se va cifra la 66 de milioane de euro, mentioneaza reprezentantul patronatului. Cota sub consum In Uniunea Europeana, productia de zahar se supune unui sistem de cote. Romania este insa singura tara care a primit cota sub consumul intern. Cota de zahar din sfecla-de-zahar este de 109.164 tone, cota de zahar din rafinarea zaharului brut din trestie este de 329.636 tone. Vechile state membre, precum Franta si Germania, au cote de productie cu 50% mai mari decat consumul, iar noile membre au reusit, si ele, sa obtina cote superioare consumului. Motivul cotei scazute se afla in anii slabi de productie 1998-2002, care au fundamentat negocierile. Gheorghe Bejan spune ca anii '92-'93, cand Romania avea taxe vamale zero la importurile de zahar, au lovit iremediabil industria nationala. Fabricile supravietuitoare s-au orientat pe prelucrarea zaharului brut importat, iar suprafetele cu sfecla au scazut dramatic. In conditiile actuale, cresterea estimata a pietei nu se va putea baza decat pe importuri. Romanii consuma circa 22 de kg/loc./anual, in timp ce media in Uniunea Europeana este de 39 kg/loc.
Despre autor:
