Pentru prima data in istorie, o armata nationala risca sa fie trecuta pe lista de organizatii teroriste a SUA, pentru a i se bloca resursele financiare.

Iranul insusi este trecut astfel, indirect, pe lista teroristilor. Acesta este pe cale de a fi confiscat de Pasdaran printr-un fel de lovitura de stat militara care se desfasoara aproape pe nesimtite si fara evolutii spectaculoase ori focuri de arma.

Totul este accentuat de faptul ca insusi presedintele Mahmud Ahmadinejad provine din rindul Garzilor Revolutionare. Analistul Kambiz Tavana, de la ziarul „Sharq", declara pentru Cotidianul ca, daca Ahmadinejad isi va vedea sfirsitul politic din cauza masurilor sale economice catastrofale, la rind pentru presedintie asteapta actualul primar al Teheranului, Mohamed Qalibaf, fost candidat la presedintie in 2005 si care a fost si el comandant in Garzile Revolutionare.

Ascensiunea Pasdaran si raspindirea oamenilor lor in toate compartimentele de guvernare au fost posibile cu incuviintarea liderului suprem Ali Khamenei (in subordinea caruia sint de fapt Garzile, conform constitutiei) si cu ajutorul Consiliului Gardienilor Revolutiei. Asta face din Garzi puterea din umbra gata sa striveasca institutiile democratic alese prin vot direct, precum parlamentul. Pasdaran, gardienii si institutia liderului suprem velayat-e faqih sint pilonii revolutiei islamice.

Comandantul lor, Rahim Safavi, a socat printr-un limbaj extrem de dur, public, la adresa palidei opozitii reformiste, pe ai carei membri i-a numit „ipocriti" ale caror capete ar trebui taiate.

Acum, un grup de Pasdaran de dimensiuni impresionante ocupa locuri de parlamentar si forteaza ori sufoca, in functie de interesele lor, orice lege care trece prin Majlis (parlament). In plus, Garzile Revolutionare au propriul serviciu de informatii. Inchisorile secrete in custodia Pasdaran sint faimoase disidentii dispar pur si simplu. Garzile au tentacule prin care controleaza presa. Analistul Kambiz Tavana spune ca oamenii Garzilor sint infiltrati in redactiile tuturor ziarelor principale, in radioul si in televiziunea publice. Controlul se face mai ales prin intermediul Ministerului pentru Orientare Islamica si Cultura, care cenzureaza si da acreditarile de presa. E de remarcat ca in ultimul an a scazut drastic numarul jurnalistilor straini acreditati la Teheran.

Pasdaran si-au aratat puterea cind au inchis cu forta un nou aeroport din Teheran, operat de un concern turcesc. Garzile au sustinut ca este o amenintare la adresa securitatii statului ca un aeroport sa fie in grija unor straini. Totul in pofida contractelor semnate cu consortiul turc. Kambiz Tavana spune ca de fapt miscarea de forta facuta de Pasdaran a fost un act de razbunare pentru ca turcii au cistigat contractul, desi in competitie era si o mare companie care apartine de fapt Garzilor Revolutionare, prin terti.

Garzile iau incet locul clericilor, ca o noua nomenclatura, o noua patura sociala care domina economia iraniana. Analistul Kambiz Tavana sustine ca inclusiv programul nuclear al Iranului este tot in custodia Garzilor Revolutionare. Pasdaran se ocupa nu doar de supravegherea oamenilor de stiinta care lucreaza la program si cu securitatea locurilor, dar si cu propaganda din presa pentru consolidarea sprijinului populatiei.