Spaga de la straini: si cu greutate, si cu imunitate

Vrand probabil sa dreaga busuiocul ordonatei de urgenta prin care s-a autorizat de catre guvern introducerea unor cerinte de participare la licitatiile pentru autostrazi care i-au scos practic din joc pe constructorii romani, un oficial de la Bucuresti a lansat explicatia ce a reusit doar sa arunce si mai mult gaz pe foc. Cica definitivarea cerintelor de participare la licitatie, respectiv inasprirea lor, ar fi fost intreprinsa de consultantii angajati exact pentru acest lucru, la recomandarea bancilor ce finanteaza proiectul. Mama mia! Vasazica, Romania a platit consultanti straini care au recomandat guvernului sa nu mai lucreze cu firme romanesti, ci numai cu companii straine! Si guvernul s-a conformat fara sa cracneasca, pentru ca asa ar fi spus bancile, si ele tot straine! Evident insa, numai banii sunt romanesti! Dar ce mai conteza, caci sunt ai fraierului de contribuabil.


Daca te lasa cumva fierea sa nu dai afara ce ai mancat, atunci poti sa analizezi mai atent situatia si sa vezi ca lucrurile sunt mult mai grave decat apar, pentru ca explicatia cu pricina sugereaza nici mai mult, nici mai putin ca acordarea mult cantatelor fonduri europene pentru dezvoltarea Romaniei nu reprezinta, cel putin in componenta lor pentru  infrastructura, decat o forma de "privatizare" a unor bani publici. Parasesc Vestul ca bani publici si, sub masca ajutorarii Romaniei, sunt receptati aici de firme private vest-europene, care isi finanteaza astfel propria expansiune cu bani publici!


De fapt insa, prevederile noii ordonante nu fac decat sa parafeze ceea ce in domeniul cu pricina exista de mult, iar ceea ce se intampla aici nu face decat sa reprezinte ilustrativ situatia pe ansamblul economiei: halcile mari din achizitiile publice, indiferent de segmentul economic, hranesc companii straine.Sa fie calitatea lucrarilor explicatia?! Este foarte posibil in unele sectoare industriale, unde de altfel companiile straine nici nu au concurenti romani, intrucat acestia ori n-au existat, ori au fost lichidati de mult.


Dar in domeniul aici in discutie nu aceasta este explicatia. Exista cel putin trei motive: 1) aproape toate lucrarile de infrastructura rutiera facute pana acum, in frunte cu reabilitarile de pe autostrada Bucuresti - Pitesti, sunt proaste; 2) cel mai probabil marii executanti de autostrazi din Occident nici n-au venit pana acum in Romania, fiind vorba mai degraba de firme reprezentate de un laptop si eventual de un birou la Bucuresti, firme gata de orice si care oricum nu se impiedica de probleme care le-ar afecta reputatia; 3) cele mai multe din lucrarile contractate cu firme straine au fost executate practic prin subcontracte tot de catre firme romanesti, chiar cu utilaje ale acestora din urma si oricum cu muncitori romani! Asa ca mai degraba explicatia este legata de faptul ca spaga oferita de companiile straine ce vin in Romania este mare, si anume mult mai mare decat cea oferita de companiile romanesti. O dovada concludenta in acet sens este valoarea disproportionat de ridicata a contractelor incheiate cu firmele straine. Supraevaluarea este imensa, kilometrul de cale rutiera fiind contractat in Romania la sume cu mult peste cele din alte tari, evident pentru conditii similare. Supraevaluarea inseamna profituri disproportionate pentru companiile contractante, ceea ce sugereaza spagi pe potriva pentru ca aceste supraevaluari sa fie acceptate de "partea  romana". Constructorii romani de cai rutiere, dintre care atatia tin prima pagina in presa cotati fiind ca rasfatati ai banului public, sunt de fapt niste bieti copilasi.


In plus, spaga de la straini nu prezinta riscul de a fi investigata vreodata. Justitia romana ori nu indrazneste, ori nu se complica, ori are ordin sa nu-si bage nasul acolo unde sunt implicati straini, care au o deplina imunitate in Romania. Romtelecom, Petrom, fregatele britanice sau achizitiile de grupuri energetice de la ABB sunt doar cateva dintre afacerile masiv suspectate ca au implicat mita si acte de coruptie, dar pe care nimeni nu le cerceteaza de fapt, pentru ca in afaceri sunt implicati straini.


Cetatenii de rand ai Romaniei, care in calitate de contribuabili platesc factura contractelor si care sunt in principiu potentialii beneficiari ai lucrarilor, sunt fraieriti in aceasta dubla calitate. Ei nu pot face altceva decat sa consemneze daca autoritatile au ales clientelismul cu firme romanesti sau clientelismul cu firme straine. Si sa aiba in vedere ca acesta din urma este, fara vreo indoiala, mult mai costisitor pentru ei!

---

Despre autor: