In noiembrie 2001, Curtea de Apel Bucuresti a dispus prin sentinta definitiva "prezentarea, din nou, a materialului de urmarire penala si intocmirea actului de sesizare a instantei". Cu toate acestea, din 2001 si pana in prezent, procurorii DIICOT si DNA au sfidat hotararea judecatoresca si au tinut dosarul la sertar, s-au jucat de-a declinarea de la un parchet la altul si inapoi, pentru ca anii sa treaca, iar multe din fapte sa se prescrie. De cateva luni, dosarul este tinut de procurorul Doru Florin Tulus (foto), care afirma ca face "cercetari", desi instanta nu l-a insarcinat cu aceste atributii.
Magistrati aserviti
Stefan Riza a devenit un fenomen al Justitiei romane, gratie unor magistrati care isi exercita cu rea-credinta profesia. In acelasi dosar, Riza a fost arestat in doua randuri, in 1998 si 2000, dar eliberat de fiecare data ca urmare a unor ilegalitati comise de cativa judecatori. De asemenea, a fost trimis in judecata prin doua rechizitorii, care au fost rand pe rand desfiintate, si plimbat la nesfarsit cu dosarul prin toate parchetele posibile. La un moment dat, procurorii Parchetului General si DIICOT (Francisc Hirsman, Viorica Stoica, Giorgiana Hosu si Gheorghe Muscalu) care i-au tinut patru ani dosarul la sertar, fara a-l returna la instanta, au fost cercetati penal pentru infractiunea de favorizare a infractorului. Cei patru au fost cercetati pentru sfidarea deciziei nr. 1591 din 1.11.2001 a Sectiei penale a Curtii de Apel Bucuresti, care a dispus in cazul inculpatului Riza: "prezentarea, din nou, a materialului de urmarire penala si intocmirea actului de sesizare a instantei". In loc ca dosarul sa fie imediat returnat la instanta, dupa ce i se prezentau din nou acuzatiile lui Riza, cei patru procurori l-au tinut blocat peste patru ani, pana ce majoritatea faptelor s-a prescris, pentru ca in final Giorgiana Hosu sa emita o abuziva solutie de scoatere de sub urmarire penala, confirmata la fel de ilegal de seful ei, Gheorghe Muscalu. Solutia de musamalizare a fost insa infirmata de fosta conducere a Parchetului General. Dosarul penal deschis automat "anchetatorilor" lui Riza a fost musamalizat, la fel cum a procedat si Consiliul Superior al Magistraturii pe partea disciplinara.
Dupa tot scandalul de rigoare, la 14.07.2006, procurorul DIICOT, Marilena Eftene (unul din putinii magistrati care a cutezat sa finalizeze dosarul), a dat curs dispozitiilor Curtii de Apel Bucuresti si a emis, pentru a doua oara rechizitoriu in cauza. Nici de data aceasta, dosarul Riza nu a ajuns pe masa judecatorilor, deoarece procuroarea Alina Bica, sefa de serviciu la DIICOT, a mai tinut trei luni rechizitoriul la ea in birou laudand-se colegilor ca il va infirma. Fapt pe care l-a si facut, declinand dosarul in favoarea DNA, pe motiv ca prejudiciul depasea suma de un milion de euro.
Procurorii DNA, in virutea dispozitiilor Curtii de Apel Bucuresti, nu aveau nimic de facut decat sa-si insuseasca rechizitoriul efectuat deja la DIICOT, ori sa-i aduca mici modificari daca gaseau de cuviinta, si sa trimita imediat dosarul la instanta de judecata. N-a fost sa fie asa. Adjunctul Sectiei a II-a de Combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie, procurorul Horatiu Baias (adjunctul vestitului deja Florin Doru Tulus) a incercat sa scape de dosar, declinandu-l fara baza legala, unde credeti, la Parchetul Tribunalului Capitalei, prin Ordonanta nr. 255/P/ din 15.01.2007. O inselaciune de peste un milion de euro, data prin lege in competenta DNA, nu a contat pentru echipa lui Tulus. Parchetul Tribunalului Bucuresti a reactionat imediat cand a realizat ca i s-a aruncat "un mort" in casa. La 08.02.2007, procurorul Valerica Dabu, a declinat dosarul inapoi la DNA, indicand textele de lege extrem de clare existente, si a sesizat Procurorul General al Romaniei, despre existenta conflictului negativ de competenta. La 17.04.2007, Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a emis Ordonanta de stabilire a competentei nr. 3448/686/2007 prin care a stabilit competenta exclusiva a DNA in acest caz, demonstrand ilegalitatea declinarii dosarului. Sesizat cu aceasta declinare abuziva de competenta, CSM i-a scos basma curata pe procurorii DNA, motivand ziarului nostru, contrar realitatii, ca aspectele sesizate "nu se confirma".
Pe linie moarta
Reintors la DNA din luna aprilie, dosarul Riza a fost preluat de procurorul sef Doru Florin Tulus, care dupa trei luni de zile nu a catadicsit sa-l trimita la instanta.
Mai mult, raspunzand adreselor partilor prejudiciate in cauza, Tulus a refuzat sa spuna cine este procurorul de caz (desi nu este permisa secretizarea acestui aspect) si a informat cu nonsalanta, prin adresa din 03.07/2007 ca in dosarul 255/P/2006 al DNA "se efectueaza cercetari de catre Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie".
Iata asadar cum la nivel de sef de sectie la DNA, Doru Florin Tulus ascunde numele procurorului de caz si incuviinteaza efectuarea de cercetari intr-un dosar greu, prin ignorarea deciziei din 2001 a Curtii de Apel Bucuresti, care nu i-a permis acest lucru.
Dar la DNA se practica sfidarea instantelor de judecata, seful DNA, Daniel Marius Morar (cel care l-a adus pe Tulus de la Cluj dupa ce a primita inalta functie) procedand identic in "Dosarul Flota". In care Inalta Curte i-a cerut din 2005 doar refacerea actului de sesizare, pentru lipsa semnaturii sefului institutiei, dar Morar (tributar celui care l-a numit in functie prin decret prezidential) s-a apucat de expertize si cercetari pentru a taragana cauza pana in septembrie 2007, cand faptele lui Traian Basescu se vor prescrie definitiv.