In cadrul lucrarilor de la Izvoru Muresului, reprezentantii romanilor din diaspora participantii la Universitatea de la Izvoru Muresului au solicitat, ieri, Presedintiei, Parlamentului si Guvernului Romaniei convocarea unei sedinte a Consiliului Suprem pentru Apararea Tarii (CSAT) consacrate romanilor de pretutindeni. Intr-o scrisoare deschisa adresata presedintelui Traian Basescu, premierului Calin-Popescu Tariceanu si presedintilor celor doua camere ale Parlamentului se arata ca este nevoie de convocarea unei sedinte a CSAT, in conditiile in care problematica romanilor de pretutindeni este parte constituenta a Strategiei de Securitate Nationala a Romaniei. In documentul citat se mentioneaza ca dezinteresul autoritatilor fata de aceasta problematica poate fi tradus ca un atentat la securitatea nationala. Participantii la Universitatea de Vara mai cer elaborarea unei strategii pentru romanii din afara frontierelor si urgentarea adoptarii legii romanilor de pretutindeni. Se solicita si reorganizarea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, depolitizarea si debirocratizarea acestuia, precum si finantarea de catre aceasta institutie a proiectelor, folosind modelul european.
Problema cetateniei
Printre problemele pe care participantii la Universitatea de Vara le-au identificat si pentru care se solicita sprijinul autoritatilor statului roman, se numara urgentarea adoptarii legii privind recunoasterea cetateniei romanilor din Basarabia, Bucovina si Cadrilater si facilitarea obtinerii cetateniei romane de catre ceilalti etnici romani din jurul frontierelor si Balcani, dar si echivalarea diplomelor de studii eliberate in Romania in tarile vecine nemembre UE. In scrisoare se reitereaza necesitatea intensificarii demersurilor diplomatice pentru recunoasterea ca minoritati nationale a romanilor din Bulgaria, Serbia, Macedonia, Albania si Grecia, finantarea din bugetul de stat a scolilor in limba romana din Bulgaria, sprijinirea infiintarii scolilor in limba romana din Occident, dar si reluarea actiunilor privind infiintarea, la Cernauti, a institutiilor de invatamant superior in limba romana in cadrul unei Universitati Multiculturale.
Continutul scrisorii deschise a fost stabilit de reprezentantii comunitatilor romanesti din afara frontierelor (Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Germania, Franta, Italia, Spania, Serbia, Australia, SUA, Canada), reprezentantii asociatiilor si organizatiilor romanilor din Harghita si Covasna si ale romano-catolicilor din Moldova, reprezentanti ai Episcopiei Ortodoxe din Harghita si Covasna si personalitati ale vietii publice, parlamentari, oameni de cultura, lideri locali.
Departamentul de Stat al SUA impreuna cu autoritatile romane au hotarat sa realizeze un sondaj de opinie care sa stabileasca daca legalizarea prostitutiei in Romania ar avea un impact pozitiv in combaterea traficului de fiinte umane. Eleanor Gaetan, senior coordonator din partea Departamentului de stat al SUA, a declarat, la Universitatea de vara, ca Romania este o tara de tranzit, dar si o sursa de trafic de persoane. Prezenta reprezentantilor romanilor de peste hotare a oferit o oportunitate exceptionala institutiilor care se ocupa cu combaterea traficului de persoane sa stabileasca o strategie comuna de diminuarea fenomenului. (I.C.)
Vlahii recunoscuti minoritate
Etnicii romani din estul Serbiei au obtinut recunoasterea statutului de minoritate nationala de catre Guvernul de la Belgrad, limba romana fiind recunoscuta ca limba lor materna.
Consiliul National al Vlahilor, numit si Consiliul National al Rumanilor, care reprezinta etnicii romani din estul Serbiei, a fost infiintat in anul 2006, conform prevederilor legale, dupa modelul celorlalte minoritati nationale din Serbia. Cu toate acestea, vlahilor li s-a refuzat recunoasterea oficiala a statutului de minoritate nationala de catre fostul Guvern de la Belgrad, condus tot de actualul premier, Vojislav Kostunita. Noul Guvern sarb, influentat puternic de sustinatorii presedintelui Boris Tadici, din Partidul Democrat, a decis in schimb recunoasterea vlahilor ca minoritate nationala si acceptarea limbii romane ca limba lor materna, precizeaza BBC. Potrivit sursei citate, aceasta schimbare de politica s-ar datora, in parte, faptului ca vlahii au sustinut la ultimele alegeri Partidul Democrat, proeuropean, al presedintelui Tadici. Recunoasterea oficiala a minoritatii romanilor din estul Serbiei presupune ca acestia vor primi o alocatie anuala de 70.000 de euro din partea statului sarb, pentru promovarea limbii materne si a culturii. Conform legii, studiul limbii romane ar putea fi introdus pentru prima oara in istorie in scolile din sudul Dunarii, unde vlahii-romani sunt majoritari. In Serbia exista, separat, si minoritatea romanilor din provincia Voivodina, la nord de Dunare. Spre deosebire de vlahi, insa, etnicii romani din aceasta zona s-au bucurat de toate drepturile care decurg din recunoasterea statutului de minoritate nationala, inca de pe vremea Imperiului Austro-Ungar.