Cetateni europeni integrati in bezna

Romania a intrat cu fiecare coltisor de patrie in Uniunea Europeana. Asa s-a aflat si satul Aronesti, peste noapte, gata integrat. Desi, dupa conditiile de viata ale oamenilor de aici, localitatea pare cel mult integrata in statul geto-dac.


In judetul Alba, la ultimul stalp de electricitate de la marginea satului Bistra, se termina Uniunea Europeana. De aici incolo incepe Dealu Muntelui. Aproape 200 de oameni din noua sate ale comunei Bistra, majoritatea asezate in zona numita Dealu Muntelui, traiesc dintotdeauna fara curent electric.


EPOCA FOCULUI LA LAMPA. "Apoi, pana vine aici curentul, noi ne ducem sub glie", ofteaza Elena Catalina, 84 de ani, cea mai batrana localnica din satul Aronesti. Catunul, in care nu s-a aprins niciodata un bec, are cam 30 de case. In doar o parte dintre ele mai locuiesc cateva zeci de oameni, invatati sa traiasca fara frigider, televizor sau telefon.


Elena a ramas vaduva din 1977. Intr-o zi sotul i s-a imbolnavit si s-a stins. A fost coborat pana in comuna de sateni cu targa, singurul mod prin care localnicii isi cara bolnavii sau mortii. Caci niciodata Salvarea nu a ajuns pana pe aceste dealuri. Satul, imprastiat de Dumnezeu pe crestele muntilor Apuseni, e la 14 kilometri departare de centrul comunei Bistra, unde se poate ajunge pe un drum forestier pe care batrana cu greu l-ar mai putea strabate la varsta ei. Femeia nu mai spera ca cineva sa-i aprinda lumina in casa. "Ce zic astia care ne conduc?! Cum am trait si pana acum fara curent, putem sa traim si de acum incolo."


In Aronesti oamenii sunt mai aproape de Dumenzeu decat de biserica. Cea mai apropiata casa a Domnului e tot in Bistra, iar preotul vine in sat doar cand se mai prapadeste careva. Niciodata la botezuri, caci nimeni nu-si mai aminteste de ziua cand a vazut lumina zilei aici ultimul copil. In Aronesti nu se mai naste nimeni. Aici e locul in care doar se moare. Tinerii au fugit de prin aceste locuri. "Lipsa curentului electric si a drumului sunt printre motivele principale care au dus la depopularea zonei", crede primarul din Bistra, Traian Gligor, care nici el, de doua luni de zile, nu a mai pus piciorul in satul Aronesti. Tinerii, fugariti de perspectiva unei vieti la lumina lampii, si-au luat lumea in cap asa ca, de pe coclaurile acestea, s-au dus direct in Spania, in Germania sau in Italia. Aurica Balea, 53 de ani, are 14 copii din care zece sunt peste hotare, caci "Aici la noi ce ar fi avut de facut?". Singurul barbat sub 30 de ani care inca a mai ramas in Aronesti este Vasile Bucsa. La varsta lui nu a reusit sa-si stranga banii necesari plecarii in Italia si s-a vazut prizonierul pustiului. Traieste de pe urma vitelor, iar din putinii bani pe care ii scoate isi permite ca, o data la doua luni, sa coboare la discoteca in sat. Poate-poate isi gaseste si el o fata de maritat care sa mai si locuiasca in unul din satele electrificate. Asa poate ar scapa si el de intuneric.


IARBA DA, CURENT BA. O parte din localnicii Aronestiului au reusit sa-si ridice o casa in comuna Bistra si sa fuga la civilizatie. Este si cazul lui Aurel Adam de 70 de ani. Mosul, considerat pe vremuri de copii Aronestiului un om hatru, nici nu vrea sa mai recunoasca acum ca, odata, a trait si el in pustiu. "Eu am casa in Bistra, nu am nici o treaba cu satul asta. Cei care locuiesc aici sunt oameni salbatici, primitivi, bolanzia€¦ Prosti au fost (ca au ramas acolo n.r.)", glumeste mosul cocosat, rasucind palma dupa ureche a nebunie. In realitate insa, oamenii nu vor sa-si paraseasca casele de aici pentru ca in Bistra nu ar avea unde sa-si pasca animalele. Prefera sa aleaga iarba grasa de aici decat o casa cu lumina, televizor si frigider. Este si cazul lui Ion Rastei, 77 de ani, care traieste aici cu femeia lui. Ion nu are nici un fel de pensie de la stat, asa ca traieste de pe urma celor 9 vite pe care le paste pe dealurile Aronestiului. Daca ar cobori in Bistra nu ar avea din ce trai. Pasunile de aici i-au convins si pe fratii Avram si Marin Munteanu sa sada locului si sa nu apuce calea strainatatii, ca toti cei de varsta lor. Avram, de 37 de ani, a muncit la mina de la Rosia Poieni. Dupa 18 ani de tras cupru in plamani, s-a disponibilizat si, din banii primiti, s-a gandit sa-si faca in satul fara curent o stana de care sa se ocupe impreuna cu fratele lui. Nici nu a apucat sa mulga prima oaie ca cei doi s-au si trezit in Uniunea Europeana, unde altfel stau socotelile. Cei de la Bruxelless le cer chiar si motilor din varful muntelui ca animalele lor sa-si lase laptele direct in mulgatoare. Dar acolo unde nu e curent, nici nu poate fi vorba de un asa un aparat. "Am putea sa cumparam un generator electric. Dar ne-ar costa foarte mult motorina", face calcule baciul Marin, care s-a lasat totusi convins sa inceapa o afacere in tara gandind asa: "Eu cred ca decat o friptura de la straini e mai bine o coaja de paine la tine in tara. Si cred ca incet, incet se poate face treaba si aici".


NEBAGATI IN SEAMA. In comuna Bistra, pe langa cei din Aronesti, mai sunt aproximativ 50 de familii care traiesc fara curent electric pentru ca si in alte sate apartinatoare sunt locuinte la care nu au ajuns cablurile electrice nici acum. Pentru toti acesti oameni, primarul zice ca nu poate face pentru ei decat "demersuri". Ne arata o petitie semnata de localnicii fara lumina prin care acestia cereau curent electric. Petitia a fost trimisa la SC Electrica SA de la care insa Primaria Bistra nu a primit nici un raspuns. "Trimit aceasta cerere cam de trei ori pe an. De fiecare data nu mi se raspunde", sustine primarul. Pana acum nimeni de la Electrica nu a facut nici macar un studiu sa constate in ce conditii oamenii acestia ar putea primi energie electrica.


Cei de la Electrica Campeni, filiala de care apartine si comuna Bistra, sustin ca la ei nu a ajuns niciodata petitia trimisa de Primaria Bistra. "Probabil o fi la cei de la Alba. Noi nu am primit nici o cerere de la vreun satean care sa doreasca racordarea la energie electrica. Trebuie ca localnicii satului Aronesti care vor energie electrica sa vina personal la noi si sa completeze un formular", ne spune seful de la Electrica Campeni, Ioan Boglea. Reprezentantii Consiliului Judetean Alba spun ca solutia cea mai buna pentru ca acesti oameni sa poata deschide in casa un televizor ar fi energia neconventionala, cum ar fi cea eoliana. De la Alba se vorbeste la timpul viitor. "Va trebui sa ne luptam pe fonduri europene pentru proiecte de energie neconventionala pentru acesti oameni", spune purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean Alba(CJ Alba), George Sinca. Dar pana cei de la CJ se vor apuca intr-un final "sa lupte", in judet raman inca aproape 800 de locuinte neelectrificate nici in anul 2007, dupa Hristos. Conform datelor de la CJ, pentru majoritatea acestor case, 700 la numar, nu exista nici macar un proiect care sa vizeze o viitoare conectare la reteaua de energie electrica. O alta solutie pentru satele neelectrificate din Bistra ar fi construirea pe Paraul Valea Mare, care taie Bistra in doua, a mai multor hidrocentrale de mici dimensiuni. "Paraul este apa curgatoare cu debitul cel mai constant din Muntii Apuseni. E lucru certificat de Apele Romane care l-au monitorizat timp de 50 de ani", spune primarul. Potrivit estimarilor celor de la CJ Alba, pentru electrificarea unei singure locuinte din Aronesti, Novacesti sau Trisoresti ar fi nevoie de aproximativ 14 mii de euro. In unele situatii, cu acesti bani ai putea cumpara gospodaria cu totul.


MINA DE AUR FARA LUMINA. Paradoxal, satele neelectrificate ale comunei Bistra ar putea fi una din cele mai bogate zone ale judetului. Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Turism a facut aici un studiu in urma caruia reiese ca imprejurumile satului Aronesti au un potential turistic foarte mare. Locuitorilor acestor zone le vin seara tot felul de idei de investitii in timp ce mai regleaza flacara din lampi. "Uite acolo pe deal s-ar putea face o partie de schi. Dar acolo nu e inca curent. Sunt si multe mure si afine pentru turisti, vara", deseneaza la orizont cu parul de manat vacile, nea Alexandru Rastei, din satul Novacesti.


Marin Munteanu, baciul din Aronesti, vine si el cu un plan de afacere inchipuit. "Avem in comuna Bistra un platou mare, unde ar incapea patru terenuri de fotbal. Acolo s-ar putea face o baza de cantonament pentru sportivi. Dar nu sunt nici drumuri pana acolo, nu e nici curent. Poate doar cineva din strainatate sa bage banii aici".


Dar pentru ca cineva sa profite de zona considerata profitabila de Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Turism, e nevoie ca oamenii de afacere sa se lase convinsi sa verse bani multi aici. Iar orice investitor care ar vrea sa viziteze locul in care ar urma sa bage milioane de euro, ar trebui sa-si lase deoparte servieta cu bani. Ca sa-si foloseasca mainile sa se catere pe drumul pieptis si intunecat care duce spre Aronesti.

---

Despre autor: