Un cetatean lungeste pasul pe acoperisul unui bloc, de parca s-ar grabi sa ajunga la timp la serviciu. Fiind doar unul, lumea nu ridica privirea spre el. Nici daca zece cetateni ar alerga ca bezmeticii pe acoperisuri, ei n-ar atrage atentia. O fi ceva cu antenele, vor zice oamenii de jos. Sau vreun exercitiu antiatomic.


Daca insa pe acoperisurile blocurilor merg incolo si incoace, ca pe trotuarele strazilor, sute de persoane, inseamna ca se filmeaza ceva cu subiect romanesc. De la o vreme, filmele cu subiecte nationale au succes. Americanii vin cu afacerea, vedetele si banii, noi dam regizorii, subiectele si figurantii. Ce e acela un subiect romanesc de succes? E atunci cand primaria desfunda toate strazile, cand tramvaiele si autobuzele nu mai circula deloc, iar bucurestenii, ca sa mearga totusi la treburile lor, se urca pe acoperisuri si se grabesc care incotro. Unii, mai isteti, sar din pom in pom, altii si-au legat franghii de ferestrele apartamentelor si se balangane ca Tarzan de la un bloc la altul.
Si viata merge inainte. E vorba asadar despre o drama comica, precum atatea altele la noi, care dau foarte bine. Ai naibii mai sunt romanii, spun spectatorii din toata lumea, cand filmul ia Premiul Oscar pentru efecte speciale, noua nu ne-ar fi dat prin cap una ca asta! Si imaginea tarii in lume se imbunatateste.


Unele filme cu subiecte suta la suta romanesti aduc turisti tocmai din Japonia si Hong Kong. De pilda, cele cu tembelii care se urca pe stalpii de inalta tensiune si ameninta ca sar. In Japonia li se spune cu admiratie romani cataratori-saritori. Adica romanian tzup-tzup harakiri. Bineinteles ca de murit nu moare nici un catarator tzup-tzup saritor. Mor de inima doar cativa gura-casca si niste operatori tv calcati in picioare de hoardele de turisti din Asia. Romania e pe locul intai in lume la ticnitii care se lauda ca se sinucid, fiindca le-a fugit nevasta cu administratorul de bloc sau pentru ca nu le curge apa la veceu.Si pe primul loc la numarul de televiziuni care ii filmeaza. Comicul, nitel cam trist al subiectului, rezulta din faptul ca in alte tari nebunii se mai arunca totusi cate unu, doi in gol, pe cand la noi nici unul. Cine ar fi crezut ca un subiect de film sa salveze turismul si inca fara nici o investitie. Doar cu tembeli si cu stalpi de inalta tensiune!


Si vesnica raca dintre premier si presedinte e un subiect suta la suta comic. Deocamdata e bun pentru ziare si televiziuni, dar sunt semne c-ar putea deveni mare subiect european. Publicul occidental de cinema, chinuit cu thrillere si telenovele, abia asteapta o portie de umor catastrofic, ca-n vremea lui Stan si Bran, cu un prim-ministru care-i da picioare-n fund presedintelui si un presedinte care se ascunde dupa coloanele Palatului Victoria, ca sa-i puna piedica premierului si sa se puna pe ras in felul sau inimitabil.