Unirea Urziceni a risipit fumurile timisorenilor. Lama ascutita a scorului a taiat fara anestezie in osanza de fudulie afisata de conducerea XXL a banatenilor. De regula, dupa un asemenea rezultat, comentariile au viata scurta. Dar numai de regula nu poate fi vorba atunci cand pacientii fotbalului nu-si iau medicamentele la timp. Succesele lui Dan Petrescu sunt ingropate tot mai des in molozul unor iesiri de cumatra tafnoasa. Se pare ca Dan nu mai regaseste printre amintirile cu care s-a intors din Anglia decat modelul Shakina€™Stevens, pe care-l reproduce ori de cate ori vede arbitru in fata ochilor.   Dan Petrescu a fost trimis in tribuna atunci cand echipa sa se indrepta spre o victorie indiscutabila. El nu beneficiaza asadar de circumstantele atenuante ale tensiunii finalului de meci. Doar mania persecutiei il poate conduce la concluzia ca Alexandru Deaconu nu l-a vrut pe banca la meciul echipei sale din Ghencea. Nu m-ar mira ca ideea sa fie doar un imprumut contagios de la noul sau coleg. Nu zic, deocamdata, de salon! Un alt urzicat de bunavoie a fost Mihai Stoica. Dar el nu ne mai poate surprinde. Interpreteaza cu o naturalete dezarmanta rolul recidivistului continuu. Meme declara dupa meci ca patronul, presedintele si jucatorii Timisoarei l-au jignit toata viata. Eu nu cred insa ca mai poate reusi cineva performanta de a-l jigni pe micul paracios. Mihai Stoica nu primeste decat returul propriilor servicii. C-asa-i in viata. Ca in tenis. Unirea a risipit fumurile timisorenilor. Dar a fost invinsa de pacientii fotbalului!