SA NU-I FIE DE DEOCHI DE VIATA!
Romania e o tara dragalasa plina de umor in care plictisul nu-si gaseste loc. Se intampla scene atat de nostime incat repovestindu-le te tii nu numai tu, ci si ascultatorii cu mainile de burta de atat ras. Cum le-o fi dand prin cap unora atatea nazdravanii e o intrebare de la care ar putea demara studii interesante. Iata o nostimada petrecuta intr-un spital dintr-un orasel de provincie, un fel de targusor cu sosea asfaltata prin centru, dar in nici un caz nu o sosea nationala de importanta maxima. O doamna din Bucuresti se dusese la sfarsit de saptamana intr-o comuna din apropierea oraselului cu pricina. Obosita de viforul din meseria ei pe care o practica la tensiuni maxime, dupa ce mancase ceva mai temeinic, doamnei din capitala i s-a facut rau. Privirea s-a impaienjenit, inima a luat-o la galop si a fost cotropita de o moleseala care sperie pe oricine. Cei din comuna au sarit ca arsi intru ajutorarea oaspetului "de la capitala" si au suit-o intr-o Dacie ce s-a infipt cu grabire pe drumul spre oraselul apropiat care se mandrea si cu un spital. Un spital de mica anvergura, dar totusi un spital. Era cald, sambata la pranz, blegeala de week-end, asa ca doamna din Bucuresti, cu lesinul ei cu tot, a dat doar de doua asistente fara chef. "Care va e diagnosticul?", au intrebat cucoanele in halat alb pe cea venita cu inima falfaind si bineinteles fara habar de incadrarea starii rele ce-o cuprinsese. Pacienta "de la capitala" a ridicat din umeri "m-o fi pocnit o cadere de calciu". Faceti-mi niste calciu. S-au strambat asistentele "Calciu precis n-avem, dar sa vedem ce avem prin fiset". Cu chiu cu vai au deschis lacatul si au rostit inseninate: "Sunt niste fiole de metroclopramid, nu cumva aveti si nitica greata!". Decat nimic, pacienta din capitala a acceptat injectia din fiolele gasite in fiset. Raul nu s-a micsorat deloc, asa ca s-a lungit pe un pat. A trecut prin dreptul usii o infirmiera mai spre apus de cariera: "Ce ai, femeie frumoasa, esti molesita si-ti bate inima. Hai sa-ti dau eu de deochiul al mare!". Si a inceput infirmiera din reteaua sanitara sa bolboroseasca cuvinte: "Du-te dihonie pe pustii, du-te raule si nu mai intoarce", tot scuipand in dreapta si stanga spre cucoana din Bucuresti. "Taciuni n-am sa-i sting la tocul usii, dar tot o sa-ti treaca. Mergi nitel pe culoar sa se scurga raul. Si pe urma tranteste-te aici in pat un sfert de ora, ca fata de mare te-am facut". Nu stiu cum s-a intamplat ca dupa un sfert de ora, doamna din Bucuresti s-a simtit chiar bine. O intrebare insa ne chinuie: s-o afla datul de deochi in lista de servicii compensate a Casei de Asigurari de Sanatate?