Pe de o parte, liderul PSD vrea sa transmita lumii ca social-democratii sunt intr-adevar hotarati sa demareze procedura menita sa tranteasca actualul Cabinet. Pe de alta parte, Geoana doreste sa arate PSD - aflat in "disolutie", vorba lui Vanghelie - cine este seful si ce obiectiv ambitios, demn de un partid puternic, are el. Probabil ca nu intamplator anuntul a fost trambitat tocmai in Ardeal, fieful rebelului grup de la Cluj. Mesajul vizeaza si celelalte formatiuni politice. Caci, in functie de reactiile pe care le va provoca, autopropunerea lui Geoana va servi ca punct de plecare in viitoarele negocieri.
Este prematur sa ne pronuntam asupra sanselor liderului PSD de a se instala, in aceasta toamna, la Palatul Victoria. Intre a vrea si a putea este cale lunga. Iar Geoana - "diplomatul" inscris in cursa pentru Primaria Bucurestilor in urma cu trei ani ar trebui sa stie bine acest lucru. Pentru aceasta toamna se contureaza, totusi, o certitudine: PSD va depune o motiune de cenzura. Cale de intors nu mai este. O noua razgandire ar lipi definitiv eticheta de partid neserios pe frontispiciul PSD, iar Geoana, autopropus acum premier, si-ar lua adio de la politica mare. Probabil cu o noua porecla tiparita pe carnetul de partid.
Mergem asadar pe ipoteza ca motiunea este depusa. Pentru a vedea ce urmeaza, ne intoarcem la complicatele scenarii disecate si in primavara. Prima varianta: motiunea este respinsa, la adapostul votului secret, frica de anticipate fiind destul de mare. Infranti, initiatorii pesedisti se vor suspecta de tradare. Ocazie numai buna pentru certuri interne si disidente. Sub bagheta lui Geoana, PSD ar inregistra, astfel, al doilea esec major in decurs de numai cateva luni. Primul s-a consumat in mai, la referendumul pentru demiterea presedintelui. Sa-ti fie respinse propunerile si de catre alegatori si de catre alesi, in acelasi an, este deja cam mult.
A doua varianta: motiunea trece, Guvernul liberal cade. Desi, in acest caz, cocorii pesedisti se pot umfla in pene ca l-au dat jos pe Tariceanu, tot nu inseamna ca Geoana ar fi desemnat premier. Cel mult, ca sa mai puna niste paie pe foc, Basescu ar putea propune pe cineva din grupul de la Cluj, fata de care a si avut cuvinte de lauda. Geoana pica iar pe locul doi.
Previziunile pot continua. Propusul pentru postul de prim-ministru, oricare va fi acesta, trebuie sa treaca si el prin votul Parlamentul. Impreuna cu echipa. Prilej de noi calcule, negocieri, combinatii, scandaluri. Timpul trece.
Ocupati cu proceduri si jocuri politice starnite de motiunea PSD, parlamentarii nu vor mai avea timp sa legifereze proiecte deja prea mult amanate. Cum ar fi reforma legislatiei electorale, introducerea sistemului de vot uninominal. In contextul inclestarii ce va sa vina, tema schimbarii modului de selectare a alesilor va trece in plan secund. Chiar daca legea privind votul uninominal va fi adoptata, este nevoie de luni bune pentru ca aceasta sa poata deveni functionala. Sansele de a vota, in continuare, tot pentru liste de partid cresc pe zi ce trece. Sa fie si aceasta, una dintre mizele motiunii? Tulburarea agendei Parlamentului spre vesnica amanare a votului nominal? Pesedistilor care au luat decizia le convine. Ei vor ocupa locuri eligibile pe viitoarele liste. Oricum ai da-o, Hrebenciuc castiga.