Aculturatia este un proces, un fenomen, care presupune totalitatea transformarilor culturale pe care le sufera un grup social in contact cu altul mai mare.

La fel ca orice regula general valabila, pestele mare il inghite pe cel mic, copilul invata de la parinte si exemplele pot continua. Romania (sau o parte din chintesenta ei), o tara mica aflata la "rascruce" de state si in curs de maturizare, se zbate intre revendicarea rolului cultural si cel de importator de "de toate", de la cei mari - de lucruri benefice, dar si nocive. Metoda prin care se face aceasta invazie este una moderna si aparent neagresiva, in esenta... barbara.


"Globalizarea este vinovata de accelerarea aculturatiei. Aculturatia legifereaza dreptul la depersonalizare, la neutralizare si uniformizare. Presa si mass-media, in general, reprezinta canalul de transmitere pentru ca media este o forta puternica. Cum ne putem da seama ca dezvoltarea mass-media este un factor de aculturatie? E de ajuns sa citim editorialele dintr-o zi sau sa ne uitam la jurnalele de stiri si-o sa vedem ca toate au aceeasi structura, folosesc practic aceleasi cuvinte. Un alt vinovat ar fi insusi homo economicus: marele stapan al secolului al XXI-lea care se orienteaza dupa profit. Se practica intens tehnica mimetismului. Daca un produs, un format x merge intr-o tara, il aducem peste tot, pentru ca "vinde". Exista pericolul retelei de comunicare precum in povestea ucenicului vrajitor. Daca eu vreau doua galeti cu apa si mi se aduc 22.222 de galeti, cum sa nu fiu dat peste cap? Lucrurile scapa de sub control si aici este greseala", spune prof. dr Florin Tudose, psihiatru.


"Cultura", daca se poate numi asa, de genul celei americane, ingurgiteaza merinde europene prin oferta "visului". Visul gustativ, chit ca e plin de E-uri, visul social, chit ca e doar un Spiderman iluzoriu. Un circuit simplu cu doua benzi - cerere si oferta, un scenariu rudimentar, in care rolul principal il are banul. Pana la urma, se merge dupa un principiu clar: "Cere si ti se va da". Iar cei cu deschidere catre cresterea capitalului profita din plin de "cereri".


CANALUL DE INFLUENTA. Modalitati accesibile de divertisment sunt televizorul si calculatorul (internetul). Studiile Institutului de Cercetari de piata GfK au aratat ca mai mult de trei sferturi dintre romani au televizor. Internetul este o descoperire relativ noua, dar care a cunoscut o dezvoltare mai mult decat rapida. Dupa studiile Autoritatea Nationala pentru Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei, un roman din trei are calculator, dar numai 15% din pupulatie are acces la internet. Cum altfel daca nu prin intermediul acestor descoperiri geniale de facut bani, se pot  raspandi lucrurile si influenta oamenii? Exista doua situatii: balena inghite pestele mic sau pestele mare e inghitit de cel mic - un caz mai atipic, dar real (vezi manelele care rasuna inca din apartamentele romanilor).


SUA SI MANELELE. Fie ca e vorba de filmele cu supereroi in stare sa salveze lumea, fie ca e vorba de muzica orientalo-tiganeasca ce se degaja compromitator din pamant mioritic, multi s-au obisnuit cu stilul, le place, dar ce ii invata aceasta superficialitate confortabila? Americanii (caci ei se cam ocupa cu influentatul) marsaza pe cultivarea ignorantei prin inducerea starii de bine, pe satisfacerea nevoii de aventura, violenta si subiecte de un profan generator de indobitocire. Subcultura si tot ce inseamna ea lezeaza spiritele slabe. Ce impact mai au redutabilii artisti europeni pe langa mult cunoscuta sintagma "ita€™s all about the money"... se pare ca a fi cult nu mai renteaza.

Cam asa arata radiografia Romaniei la ora actuala: printre hamburgeri, Bruce Willis si vijelia lui Guta. Un domino, unde fiecare placuta inseamna drumul sigur catre un sprit cultural.


STRUCTURA
"Presa si mass-media, in general, reprezinta canalul de transmitere a informatiilor pentru ca media este o forta puternica. Cum ne putem da seama ca dezvoltarea mass-media este un factor de aculturatie? E de ajuns sa citim editorialele dintr-o zi sau sa ne uitam la jurnalele de stiri. In acest fel o sa vedem ca toate au aceeasi structura, folosesc practic aceleasi cuvinte"
prof. dr Florin Tudose