Un "gigant verde" in curs de aparitieObiectivul ar putea fi atins in circa 10 ani Un foarte prolific corespondent al cotidianului strasburghez de mare tiraj "Les Dernieres Nouvelles D'Alsace" a publicat in ultimele saptamani ample materiale in care prezinta - bine documentat - performantele economice extraordinare ale Chinei, pe cale sa devina, pana la finele acestui an, cea de-a treia putere economica a lumii, depasind Germania. Ultima sa corespondenta este consacrata agriculturii acestei tari. Imaginea taranului chinez chinuindu-se pe mici parcele de pamant sa-si obtina hrana, subliniaza corespondentul francez, este de domeniul trecutului. Muncile agricole sunt efectuate pe suprafete imense, cu echipamente din cele mai performante. Zilnic, din China isi iau zborul zeci de avioane, iar din porturi pleaca zeci de nave incarcate cu peste, carne, fructe proaspete sau conservate. Anul trecut, precizeaza Eric Meyer, China a exportat in SUA alimente in valoare de 1,66 miliarde de euro, de sase ori mai mult decat in 1993. In ultimii 10 ani, China si-a dublat exportul de fructe. Cramele chineze livreaza, anual, vinuri in valoare de o suta milioane euro si se pregatesc sa-si tripleze recolta de struguri de calitate pentru a satisface cererea mondiala, indeosebi cea europeana. Adevarate "centuri verzi", in jurul oraselor In ultimii 20 de ani, taranii chinezi au creat imense centuri verzi de sere ce asigura deja jumatate din consumul de legume al tarii si 60 la suta din consumul de fructe. Concomitent, incurajate de catre stat, au aparut grupuri industriale private, necunoscute in urma cu 15 ani. Grupul Mengniu, de pilda, recolteaza laptele provenit de la milioanele de fermieri mongoli, din care prepara si vand iaurturi in valoare de un miliard de euro. Alti fermieri furnizeaza zilnic carne, branza, milioane de paini catre marile magazine si restaurante. Incepand din 2001, reaminteste ziaristul francez, China este primul producator mondial de juice de mere. In privinta legumelor "bio", China ocupa deja locul al 3-lea in lume, cu o suprafata destinata in acest scop de 2,3 milioane hectare. 2003, anul schimbarii radicale a strategiei Perioada 1995-2003 a cunoscut un regres si chiar o saracire a satului chinez. Venit la conducerea tarii, presedintele Hu Jintao a inteles marile riscuri, inclusiv pentru pacea sociala, ale existentei unei taranimi sarace. Masura imediata luata de conducerea de la Beijing a fost un ordin dat bancilor sa acorde sectorului agricol credite mai consistente. In 2006 au fost acordate cu 20 la suta mai multe credite decat in 2005, plus 260 miliarde euro pentru montarea de uzine si echiparea fermelor. Anul acesta, statul chinez plateste 40 miliarde de euro pentru scolarizarea a 150 milioane de copii saraci de la sate, pentru construirea de drumuri, dispensare, sisteme de irigatii, pentru electrificare. Sume importante sunt alocate de catre stat pentru impaduriri si pentru culturi ce necesita cantitati mici de apa.Statul, releva corespondentul francez, isi apara agricultorii si in afara granitelor tarii. Este cunoscuta batalia feroce pe care China o duce la negocierile din cadrul OMC, alaturi de tarile sarace, pentru a determina Europa, Japonia si SUA sa-si deschida pietele alimentare pentru produsele lor. Este, de asemenea, notorie aspiratia Beijingului de a se impune ca o mare putere agroalimentara exportatoare, obiectiv ce poate fi atins, potrivit ziaristului francez, in circa 10 ani. Ea nu doreste doar sa-si hraneasca cele 1,3 miliarde de locuitori, ci spera sa ajunga la exporturi in masa de fructe, legume, vinuri, peste, creveti, carne.