Vorbele presedintelui despre secuime au parut, pentru multi compatrioti, spuse intr-o limba curat straina.

Vizita lui Traian Basescu in Harghita si Covasna e, fara indoiala, un gest istoric. Un moment pe care istoriografia il va consemna in contrapondere cu nebunia din martie 1990 de la Tirgu-Mures. Orice profesionist care va face bilantul celor mai importanti pasi ai relatiei dintre statul roman si comunitatea maghiara din Romania ultimelor decenii va puncta cele sapte zile petrecute de seful statului in secuime. Noutatea nu consta doar in faptul ca, pret de o saptamina, Basescu s-a trezit si s-a culcat in localitati cu populatie majoritar maghiara. Ineditul politic e dat de interesul pe care il manifesta un sef de stat roman in cea mai rau famata zona a vulgatei nationaliste romane. In lipsa de informatii suficiente despre o zona pe care o considera importanta pentru jocul politic intern, presedintele a mers in secuime pentru a lua la fata locului Ąpulsul maghiarimii". La nivelul populatiei si al elitelor deopotriva. Nu e putin lucru sa iti asumi un astfel de demers in contextul in care despre secuime se vorbeste ori de rau, ori deloc.

Maniera naturala in care a prezentat o regiune rau famata in rindul majoritatii este, si ea, de remarcat. Basescu, din nou, nu are predecesor. Il ajuta insa si contextul. Cit timp despre secui predomina stereotipurile negative, de genul celor care spun ca ei nu vor sa te serveasca daca nu le vorbesti in maghiara, un discurs normal, european, pare iesit din comun. Dar efortul lui Traian Basescu nu cred sa urmareasca o rebranduire a secuimii sau anularea statutului de terra incognita pe care o are in perceptia romanilor. Presedintele nu e un romantic.

Impresiile sale de calatorie sint, pentru orice locuitor al secuimii, locuri comune. Basescu nu face Ądecit" sa le traduca majoritatii, sa le dea aura de revelatie si sa le asume in fata lor. Gest prin care ii are acum de partea lui pe secui. Nu si UDMR-ul. Dezbinare cu premeditare, as spune. Nimeni nu stie mai bine care sint problemele maghiarilor decit maghiarii insisi. Detaliul care pare sa ii scape presedintelui este ca minoritatea maghiara, ca orice alra minoritate de altfel, se misca dupa un cod nescris, pe care l-a respectat mereu dupa 1918, inclusiv in comunism, si anume acela de a pune interesul comunitar pe primul plan, dintr-un instinct de autoconservare. Nu cred ca vizita lui Traian Basescu in secuime sa le fi schimbat felul.