BirdLife International, una dintre cele mai importante organizatii pentru protectia pasarilor, a realizat o analiza a Directivei "Pasari". Raportul a fost publicat in ultimul numar al saptamanalului Science, revista Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintei, considerata cea mai prestigioasa revista stiintifica din lume, si arata ca Directiva a fost un succes.


Analiza facuta de BirdLife International demonstreaza faptul ca Directiva "Pasari", una dintre legile Uniunii Europene, a avut o influenta semnificativa in protejarea celor mai periclitate specii de pasari de pe continent. Practic, evolutia speciilor periclitate a fost una buna, multe populatii fiind salvate de la disparitie. Acest lucru s-a observat cel mai bine comparandu-se evolutiile din tarile in care s-a aplicat Directiva cu cele din tarile nonmembre UE.


ARII DE PROTECTIE SPECIALA. Articolul din revista Science arata ca Directiva "Pasari" a ajutat in mod evident acele specii considerate a fi cele mai periclitate, in principal prin desemnarea Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica. Directiva "Pasari" a fost adoptata in 1979 si este si in prezent o lege ce prevede masuri speciale de conservare pentru anumite specii, in toate tarile Uniunii Europene. Sursa citata arata ca inainte de a li se atribui un statut special de conservare prin includerea in Anexa I a Directivei "Pasari", speciile periclitate aveau o evolutie semnificativ mai proasta decat cea a speciilor care nu sunt incluse in respectiva anexa. Odata incluse in Anexa I, aceste specii au beneficiat de masuri de conservare directe (de exemplu, realizarea de Planuri de Actiune pentru Specie la nivel european, asigurarea de fonduri speciale pentru masurile de conservare prin linia de finantare LIFE). Acest lucru a facut ca evolutia lor sa fie mai buna decat a speciilor nementionate in Anexa I. Diferenta intre populatiile celor doua grupuri de specii nu a fost observata in tarile europene in care Directiva "Pasari" nu a fost aplicata, respectiv tarile din afara Uniunii Europene). De asemenea, cu cat o specie a fost inclusa mai timpuriu in Anexa I, cu atat mai vizibila este revenirea sa. Cercetatorii apreciaza ca este nevoie de aproximativ zece ani de politici de conservare pentru ca imbunatatirea statutului unei populatii sa fie detectabila si stabila.


ANALIZA. O alta relatie este facuta cu suprafetele desemnate ca arii protejate potrivit legislatiei UE (in particular Arii de Protectie Speciala Avifaunistica). Cu cat acestea sunt mai mari, cu atat este mai posibil ca starea populatiilor de pasari sa se imbunatateasca. Analiza este realizata doar pentru cele 15 state care erau in Uniunea Europeana inainte de 2004 (Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Marea Britanie), si este cu atat mai mult un argument pentru noile state membre in favoarea implementarii corespunzatoare a Directivei "Pasari", transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 462/18 iulie 2001.


MAI E DE LUCRU. In ciuda acestor succese obtinute dupa implementarea Directivei "Pasari", datele furnizate de partenerii BirdLife (in Romania, Societatea Ornitologica Romana) arata ca in jur de jumatate din speciile de pasari din Europa au in continuare un statut de conservare nefavorabil, iar tendinta generala este descrescatoare. Acest declin este datorat in mare parte efectelor negative ale folosirii terenurilor, in special in agricultura, nevoile pasarilor fiind de cele mai multe ori ignorate.


Societatea Ornitologica Romana este o organizatie neguvernamentala, nonprofit, care deruleaza activitati pentru protectia pasarilor si naturii cu sprijinul celor aproximativ 1.500 de membri, voluntarilor, pe baza de donatii si proiecte. Societatea Ornitologica Romana are raspandire nationala in Romania prin sucursale si grupuri scolare. Din 1997 este partener al BirdLife International - o retea mondiala ce cuprinde 105 organizatii nationale pentru conservarea pasarilor si a naturii.