Nemultumitilor de sistemul de votare, am sa le dau o veste buna: nici capra americanilor nu se simte prea bine.

Pe masura ce se apropie alegerile prezidentiale, se intetesc si controversele. Disputa e veche. Fondatorii SUA, dincolo de toate divergentele, impartaseau frica de poporul scapat de sub control. (Sa nu uitam: „we the people" au fost, in fapt, 39 de oameni). Aceasta frica a interpus Colegiul Electoral intre votul popular si rezultatul final al alegerilor. Asa se face ca, in 2000, Al Gore a cistigat votul popular, dar presedinte a fost declarat Bush.

In prezent, statele, cu exceptia Nebraska si Maine, acorda toate voturile electorale de care dispun candidatului ce a cistigat votul popular. Noua controversa se roteste taman in jurul acestei „unanimitati" la nivel de stat. „De ce", se intreaba avocatul republican Thomas Hiltachk, „sa nu aducem votul mai aproape de popor?". „De ce sa nu acordam voturile electorilor in functie de rezultatele nu pe stat, ci pe districtele congresionale?" (Imaginati-va, pentru o clipa, ca statele americane sint judetele noastre, iar districtele lor, viitoarele noastre colegii uninominale). Ingrijorarea „democratica" ascunde un calcul cit se poate de pragmatic: la alegerile din 2004, bunaoara, Kerry n-ar mai fi beneficiat de toate cele 55 de voturi electorale ale Californiei, ci doar de 33. Democratii din North Carolina (un stat preponderent republican) sint si ei - ghici ciuperca - de acord cu propunerea.

Ca si romanii, politicienii americani nu par capabili de a privi dincolo de virful nasului si de alegerile urmatoare. „Multumita" fenomenului de gerrymandering (trasarea frontierelor electorale in asa fel incit sa favorizeze unul sau altul dintre competitori), abia daca trei sau patru districte din California nu sint limpede „republicane" sau „democrate". Ca urmare, interesul candidatilor la prezidentiale pentru un contact mai strins cu electoratul ar fi, tanda pe manda, la fel de scazut ca si pina acum (batalia se da pentru nehotariti, nu pentru nucleul dur, ca la alegerile primare).

De buna seama, o astfel de analiza nu poate fi expediata in citeva rinduri. O invatatura insa tot putem trage: introducerea unui nou sistem de votare prezinta complexitati de care un eventual referendum nu poate da socoteala. Daca tot stam cu ochii holbati pe capra vecinilor, poate n-ar strica sa ne uitam si ce i-au dat de mincare.

Alin Fumurescu preda stiinte politice la Universitatea din Bloomington, Indiana