Agentia de stiri a recunoscut ca a ilustrat o expeditie ruseasca in adincuri cu scene din filmul „Titanic".

Imaginile utilizate de Reuters pentru a insoti submarinele rusesti care au explorat saptamina trecuta la citeva mii de metri sub Polul Nord au facut inconjurul lumii, fiind preluate de o mare parte a presei. Flagrantul a fost insa descoperit: filmarile au fost facute in urma cu zece ani, iar cele doua submersibile rusesti sint de fapt finlandeze, fiind folosite pe platoul de filmare a blockbusterului „Titanic", care descrie dezastrul naval din 1912.

La originea deconspirarii sta un elev de 13 ani din Finlanda, care a contactat un ziar local pentru a semnala ca scenele polare sint identice cu cele folosite in filmul cu Leonardo DiCaprio, relateaza publicatia „The Guardian". Agentia Reuters a admis ulterior ca a preluat imaginile de la televiziunea rusa de stat, RTR, pe care le-a marcat in mod eronat ca fiind realizate in Oceanul Arctic. Postul tv rusesc a folosit, la rindul sau, imaginile respective, insa nu a pretins ca sint surprinse recent.

Reuters a distribuit clientilor sai pachete cu clipuri care includeau scene de pe Titanic, alaturi de animatii facute pe calculator si cadre fragmente video cu nave aflate la suprafata apei, in apropierea polului. In doua dintre cele patru fotografii furnizate de Reuters sint imortalizate peisaje marine de acum zece ani. Agentia de stiri a cerut in cele din urma scuze pentru eroare si a facut schimbarile, notind pe materialele video originile adevarate ale acestora.

Incidentul nu este primul de acest gen in curtea celor de la Reuters. Acum exact un an, agentia a mai trecut printr-un moment penibil, cind a publicat o imagine a unui fotograf freelancer, cu o serie de bombardamente din Liban. Instantaneele au fost excesiv dramatizate prin retusuri, astfel incit din cladirile afectate iesea mai mult fum decit s-a intimplat in realitate. Dupa gafa facuta la acea vreme, Reuters s-a angajat sa practice un control mai amanuntit asupra materialelor pe care le pune la dispozitia presei.

Trucurile folosite pentru a manipula publicul sint destul de prezente si in cadrul altor institutii media de prestigiu. In 1982, „National Geographic" a publicat un articol despre Egipt, alaturi de o fotografie pe verticala cu piramidele, prezenta chiar pe coperta. Monumentele Antichitatii au fost insa apropiate pe calculator pentru a intra mai bine in cadru, iar, in cele din urma, trucajul a fost dovedit.

De data mai recenta, in 1994, arestarea lui OJ Simpson in SUA a produs un nou scandal legat de trucajele imaginilor. Atit revista „Newsweek", cit si „Time" au publicat la acea vreme pe copertele lor portretul facut de politie in momentul prinderii lui Simpson. Atita doar ca fotografia din „Time" a fost putin innegrita si i s-au adaugat umbre. Reactiile au fost imediate: publicatia a fost acuzata de rasism, iar „Time" a fost nevoita sa retraga intregul tiraj si sa inlocuiasca imaginea de pe coperta.

Demisie pentru Photoshop La inceputul acestui an, fotore-porterul Allan Detrich, nominalizat la Premiul Pulitzer, a fost obligat sa demisioneze de la ziarul american „The Toledo Blade", dupa ce s-a descoperit ca manevrase citeva fotografii. Incalcind codul profesio-nal al presei americane, Detrich s-a facut vinovat ca a sters sau a adaugat elemente in fotografiile publicate. Ziaristul a trebuit sa paraseasca redactia, chiar daca printre elemente drese in Photoshop se numarau chestiuni minore, precum un puc de hochei, un cablu tv sau niste frunze.