Inselatoare ultima statistica data publicitatii de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Datele ei indica faptul ca exista o diferenta majora intre datoriile acumulate la buget de catre marile societati si cele ale intreprinderilor mici si
Inselatoare ultima statistica data publicitatii de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Datele ei indica faptul ca exista o diferenta majora intre datoriile acumulate la buget de catre marile societati si cele ale intreprinderilor mici si mijlocii. Adica in timp ce obligatiile fiscale restante ale contribuabililor mari au scazut, se remarca o crestere a restantelor contribuabililor mici. Sunt date si cifre. Datoriile contribuabililor mari au scazut de la 4,731 miliarde de lei la 4,579 miliarde de lei. La intreprinderile mici si mijlocii ar fi dezastru potrivit acelorasi date, care indica un volum al restantelor de 10,808 miliarde de lei fata de 10,439 miliarde contabilizate in ultima statistica.S-a intamplat ceva? A reusit statul, prin restructurare, sa disciplineze marii contribuabili ai sai? Dintr-o data la acestia a aparut spiritul fiscal? S-au delasat micii intreprinzatori si nu le mai pasa de soarta bugetului? Nu vreau sa contrazic datele oficiale, dar nu pot sa nu remarc ca cei de la ANAF, prin omisiune, mistifica realitatea. De ce spun acest lucru? Inainte de a da publicitatii situatia datoriilor reprezentantii statului, ar fi trebuit sa spuna clar ca diminuarea datoriilor marilor contribuabili s-a facut in foarte mica masura prin colectare. Mai degraba statistica oficiala a fost "imbunatatita" prin stergeri de datorii si reesalonari. De aici apar maretele realizari ale Fiscului in relatia cu marii contribuabili. Sectorul privat, reprezentat de intreprinderile mici si mijlocii, nu a avut de ales. A trebuit sa supravietuiasca si de aceea nu cred ca intreprinzatorii s-au transformat in rau-platnici cronici. Nici pe departe. In orice firma privata, plata datoriilor bugetare este un ritual. Darile sunt prioritare. Mai degraba sunt intarziate salariile decat sa nu plateasca la vistierie. Intreprinzatorul privat, oricat de mic ar fi el, stie ca o obligatie catre stat neachitata aduce dupa sine sanctiuni. Somatia de Fisc nu intarzie niciodata si cale de negociere nu exista. Apar penalitati, iar conturile sunt imediat blocate. Nu cred ca aceleasi apasari le au cei care conduc marile societati de stat. Acestia stiu ca nu li se poate intampla mare lucru. Cei ai statului stiu ca, oricand, ori Guvernul, ori Parlamentul vor gasi o solutie pentru ei. Ştergerea datoriilor sau esalonarea doar la ei se aplica. Interesant daca ANAF va publica lista societatilor care s-au bucurat de mila fiscala. Gasim acolo intreprinderi mici si mijlocii? Nici vorba, caci stat la stat nu-si scoate banii. Intreprinzatorul, in schimb, trebuie executat indiferent ca in toate strategiile guvernamentale este indicat ca pilonul economiei. Sa fim seriosi. Contribuabilii se impart nedrept, in functie de capitalul social, de stat sau privat. Pentru micul intreprinzator, esalonarea nu exista, in schimb exista... creditul. Aceasta deoarece bancile au identificat o noua piata dezvoltata tocmai de buna-credinta a intreprinzatorului privat. Creditul de refinantare a datoriilor catre buget se vinde bine in piata. Dar oare de ce Termoelectrica, de pilda, nu contracteaza un astfel de credit? Nu s-a spus ca societatile de stat au fost restructurate si lucreaza eficient? Acest instrument bancar ar fi un test relevant de performanta pentru societatile de stat.
Despre autor:
