Ilarion Ciobanu - nume de cod CORA - critica pe fata "Doctrina Ceausescu"

Pe actorul Ilarion Ciobanu, Securitatea il botezase CORA. Scriitorul Fanus Neagu avea nume de cod FANE. El credea ca Petru Enache, un inalt activist de partid, a fost „ajutat“ sa moara. Si profetiile regizorului Lucian Pintilie erau atent monitorizate de politia politica.

Pe Ilarion Ciobanu, alias comisarul Roman din filmele lui Sergiu Nicolaescu, Securitatea il botezase CORA. De ce diatamai omul avea acest nume de cod probabil ca nu vom afla niciodata. Ce stim insa e ca actorul comenta, in august 1987, malefica „Doctrina Ceausescu“, ori actiunile celor pusi sa distruga ce mai ramasese din cultura romana. Tot atunci, scriitorul Fanus Neagu, botezat FANE de catre politia politica, credea ca Petru Enache, un inalt activist de partid care raspundea de propaganda, a fost „ajutat“ sa moara. Deosebit de interesanta e si profetia sumbra a regizorului Lucian Pintilie, din acea perioada, legata de romanii pe care-i socotea inapti de a trai notiunea de ispasire. Un subiect la care e bine sa meditam si astazi.

Inainte de orice manifesta re importanta, cum a fost, de pilda, Congresul Educatiei Politice si Culturii Socialiste din august 1987, Securitatea se asigura ca nimeni nu avea sa miste in front. Din acest motiv, toate sursele erau puse in stare de alerta, iar ofiterii strangeau orice informatie care putea deveni utila, dupa principiul: sa avem, ca sa fie. Politia politica sufla si-n iaurt daca era nevoie, pentru ca sa nu se trezeasca vreun rebel vorbind in front. Insa nu toti scriitorii, actorii ori muzicienii se inghesuiau sa participe la o manifestare in care aveau ca singur rol elogierea cuvantarii lui Nicolae Ceausescu. Putini, e adevarat, s-au facut ca ploua ori ca au alte probleme presante, care-i impiedicau sa participe la congres.
Bineinteles ca Securitatea a intocmit o lista cu absentii.
N-a trecut neobservata lipsa scriitorilor Eugen Barbu, George Ivascu, Mircea Santimbreanu, a pictorului Bradut Covaliu, a actorului Virgil Ogasanu - pe atunci secretar adjunct in biroul organizatiei de baza a Teatrului „Bulandra“ - ori a compozitorului Laurentiu Profeta, secretar al Uniunii Compozitorilor.

Operatiunea 'Flacara '87>>
Operatiunea care avea drept scop supravegherea celor care participau la congres purta numele de cod „Flacara '87“. Erau vizati nu doar cei din sala, ci si alte personalitati culturale ale momentului ori oameni obisnuiti care intrau in contact cu acest eveniment. Asa incat Securitatea era la curent, de pilda, cu parerea lui Ilarion Ciobanu despre Nicolae Ceausescu. Cel putin asta reiese dintr-o convorbire „neprincipiala“ a actorului cu un barbat, care nu e numit, consemnata la 18 august 1987 in „nota-sinteza“ a operatiunii „Flacara '87“.
„Obiectivul CORA (Ilarion Ciobanu, actor), intr-o discutie cu un cetatean, ii relateaza despre lucrarile congresului, si anume: ca a fost pronuntata public doctrina Ceausescu si ca educatia politica trebuie sa fie pe primul plan si apoi celelalte. De asemenea, afirma ca la congres a fost stabilit un statu-quo, dandu-i-se mana libera lui Dulea sa faca totul, si ca precis o sa se revina cu cititul ziarelor, in colectiv, dimineata. Isi exprima nedumerirea ca din Consiliul Educatiei Socialiste nu face parte nici un cineast si nici un plastician.“
Departe de noi gandul de a face din celebrul actor vreun disident. Spunem doar ca profetiile sale din perioada congresului erau cat pe ce sa se indeplineasca. Nu mai era mult si modelul nord-coreean putea sa devina realitate si in Romania lui Ceausescu. Pentru cine nu stie, Mihai Dulea, vicepresedinte al Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste, a fost unul dintre cei care au dat lovituri naprasnice culturii romanesti.
Asadar, omul care intruchipase in zeci de filme romanesti rolul comunistului darz - amintim doar personajul comisarul Roman din filmele lui Nicolaescu - era atent monitorizat de catre Securitate. Dosarul sau de urmarire informativa purta, probabil, tot numele CORA.

ZISU, urmarit de 'bunii prieteni>>
Atat in preajma unor asemenea evenimente, dar mai ales in timpul desfasurarii lor, chiar si oamenii apropiati Securitatii erau urmariti cu mare atentie. Si profesorul Dan Zamfirescu, aflat in acea perioada intr-o relatie mai mult decat apropiata cu Securitatea, dupa cum a recunoscut dupa 1989, avea coada.

---

Despre autor: