Cand vorbeste despre cariera lui de compozitor, lui Jolt Kerestely ii place sa spuna ca tot ce inseamna artist in Romania a trecut prin mana lui, iar cine n-a trecut nu e artist.   Toata viata a facut studiu muzical. Jolt Kerestely are in palmares peste 400 de compozitii, a scris muzica de teatru, de film, de desene animate, musicaluri, spectacole de revista, cantece pentru copii, dar si pentru solisti de opera si opereta. Solistii de succes ii sunt datori macar cu un slagar. Nu i s-a intamplat niciodata sa i se ceara un cantec pe care sa nu-l poata scrie. A iesit la pensie de la Televiziunea Romana, unde a lucrat 30 de ani ca regizor muzical. Cerbul de Aur, Festivalul Mamaia, Steaua fara nume sunt evenimente care s-au nascut si au crescut sub ochii lui.     Jurnalul National: Cunoasteti muzica romaneasca de cand era "mica". Ce s-a intamplat cu ea in ultimii 50 de ani? Jolt Kerestely: A suferit niste transformari radicale si necesare. Nu mai poate fi acum cum era acum 50 de ani. Nu ma refer la stilurile muzicale abordate azi, ci la felul in care se promoveaza muzica. Iar mass-media nu ajuta deloc la imbunatatirea situatiei. Totul pleaca de la producatori: au tendinta de a scoate un produs imediat, de a-l exploata financiar, apoi de a se debarasa de asa-zisa vedeta. Primele victime sunt acesti artisti de un sezon, care chiar cred in forta lor dupa ce imaginea le-a fost umflata cu pompa de producator. Publicul nu mai stie in cine sa creada, care valori sunt reale, care sunt fabricate.     Pierderea traditiei Jurnalul National: E buna sau rea diversitatea muzicala la care este expus publicul? Jolt Kerestely: Pentru oamenii echilibrati, nu e nici o problema. Ei vor sti sa faca alegerile corecte. E periculos insa pentru tineretul care este si asa debusolat. Tinerii primesc stilurile muzicale de consum asa cum vin, fara sa le judece valoarea. Ei nu vor avea o scala de valori nici mai tarziu. Superficialitatea guverneaza muzica de azi, chiar si emisiunile de televiziune. Educatie, cultura... vorbe goale. Nu suntem in stare sa pastram lucrurile de valoare si de traditie cum au fost Cerbul si Mamaia. Acest din urma festival a fost creat pentru muzica usoara. Nu avea ce cauta acolo muzica de azi. Pentru asta ar trebui sa existe un concurs separat. Nu vedeti ca marile "vedete" fug de Mamaia, pentru ca acolo se canta live?   Jurnalul National: V-ati invatat sa scrieti muzica pe calculator, asa cum fac tinerii compozitori? Jolt Kerestely: (zambeste) M-am invatat cu el in sensul ca il folosesc ca magnetofon. Asa ar trebui sa faca toti compozitorii, chiar si cei tineri, nu sa-l foloseasca drept sursa de inspiratie. Nici acum nu sunt in stare sa scriu cantecele fara portativ si creion, desi as putea sa ma folosesc de calculator. Asa m-am invatat, asa-mi face placere.   Primii bani Jurnalul National: Cum traiesc doi compozitori in aceeasi casa? Jolt Kerestely: Foarte bine! Andrei mi-a mostenit aplecarea spre armonizare, dar are avantajul ca a studiat inginerie de sunet cinci ani in Germania. Ce fac eu "ca-mi suna bine" el stie sa faca tehnic, pe calculator.  
Jurnalul National: Va mai aduceti aminte cand ati compus primul cantec? Jolt Kerestely: In 1958. Eram student la Cluj si-mi ceruse sa scriu un redactor de la radio caruia ii placea cum cant la pian. I s-a parut interesant si a trimis piesa la Radio, la Bucuresti. Dupa doua saptamani, am primit o chitanta. 700 de lei au platit pentru cantec. Mi s-a parut extraordinar! Era aproape un salariu.     Inspirat "Orice mi s-a cerut am scris! In tinerete, compuneam mai rar. Atunci asteptam muza. Acum ma asez la birou si scriu ce mi se cere. Cel mai mult ma inspira poeziile. N-ai voie sa ramai in pana de inspiratie. Atunci nu mai esti profesionist"     Comparatie "Cand trece Andrei pe langa mine si eu lucrez, am emotii. A invatat exigenta germana. Muzica poti sa o prinzi si dupa ureche, la fel ca o limba straina. Chiar daca suna bine, nu cunosti tainele sunetului.Eu am invatat romana dupa ureche, o vorbesc bine, dar nu scriu corect ortografic. Similara e diferenta intre mine si fiul meu in muzica"