Printre primele masuri vizate de Partidul comunistilor din Republica Moldova dupa cucerirea puterii in 2001 s-a numarat si reintroducerea istoriei sovietice in scoli. Desi initial si-au retras proiectul din cauza protestelor de strada, totusi, incepa
Printre primele masuri vizate de Partidul comunistilor din Republica Moldova dupa cucerirea puterii in 2001 s-a numarat si reintroducerea istoriei sovietice in scoli. Desi initial si-au retras proiectul din cauza protestelor de strada, totusi, incepand cu 1 septembrie 2006, noua programa a fost pusa in aplicare datorita "tradarii" unor istorici proromani.

Despre "aventura" schimbarii manualelor scolare de istorie am discutat cu domnul Ion Varta, istoric si deputat in Parlamentul Republicii Moldova.


Jurnalul National: Domnule Varta, ce i-a deranjat pe guvernantii comunisti in structura manualelor scolare de istorie?
Ion Varta: Dupa caderea URSS, istoriografia Republicii Moldova a revenit la normal, adica a abandonat tezele false impuse de sovietici si a adoptat un discurs national, adica de bun-simt, care reflecta adevarul istoric. Asta i-a deranjat pe liderii Partidului comunistilor, iar printre promisiunile campaniei electorale din 2001 a fost si revenirea la vechile teze din perioada Uniunii Sovietice. La inceputul anului 2002 se pregatea o hotarare de guvern prin care disciplina Istoria romanilor se redenumea Istoria Moldovei.

Actiunea s-a realizat in mare secret. Norocul nostru a fost ca un membru al guvernului - Sergiu Nazaria - , suparat ca si-a pierdut functia, ne-a transmis ce dorea sa faca prim-ministrul Vasile Tarlev. Am mobilizat fortele anticomuniste in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, insa nu am reusit sa-i induiosam pe comunisti. La 14 februarie, guvernul a decis revenirea la Istoria Moldovei, in ciuda protestelor din strada. Insa manifestatiile au continuat, iar dupa doua saptamani, guvernul Tarlev si-a retras decizia, lucru foarte rar de cand au venit comunistii - sa renunte la o masura ce o adoptasera.


"Tradarea"S-au temut guvernantii de manifestanti sau au fost si presiuni internationale?
Au existat si presiuni internationale, desigur. La 24 aprilie 2002, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a elaborat un moratoriu pentru guvernul de la Chisinau, in care se recomanda ca prin negocieri sa se ajunga la o solutie acceptata de toti istoricii. Insa comunistii au apelat la o strategie duplicitara, gasind in tabara istoricilor nationali cativa oameni care sa participe la negocieri. S-a format o asa-zisa comisie, condusa de Valerian Cristea, membru al guvernului. Inca de la inceput comunistii au jucat murdar, deoarece in aceasta comisie erau sapte istorici adepti ai liniei nationale si 15 comunisti. De fapt s-a dorit mimarea democratiei. A fost o mare deziluzie pentru tabara nationala, deoarece in comisie, printre cei sapte, erau istorici consacrati, cum ar fi Demir Dragnev, fost presedinte al Institutului de Istorie al Academiei de Stiinte, Anatol Petrencu, presedintele Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova, sau Ion Niculita, decanul Facultatii de Istorie. In septembrie s-au retras din comisie, constienti fiind ca erau folositi.
Au publicat in revista Literatura si Arta o declaratie prin care-si anuntau gestul. Insa in urma presiunilor guvernului s-au intors, girand astfel politica comunistilor in domeniul manualelor de istorie.


"Model european"Cu ce s-a ocupat efectiv aceasta comisie?
Conform recomandarilor europene, comisia trebuia sa elaboreze o versiune unica a manualelor de istorie, acceptata de ambele tabere. Dar scandalul a debutat din primele sedinte, cand s-a discutat modalitatea de vot. Comunistii au propus principiul majoritar, care era evident in defavoarea adeptilor liniei nationale. Atunci, Ion Irimia, unul dintre cei sapte istorici ai nostri, s-a retras definitiv din comisie. Asadar, au ramas doar sase sustinatori ai istoriei romanilor, fata de cincisprezece comunisti. Pentru a evita noi proteste, nu i-au mai spus manualului Istoria Moldovei, ci Istoria integrata. Adica un amalgam de teme din istoria universala si istoria nationala, fara nici o noima, pentru a deruta elevii...

Guvernantii au avut in vedere unele modele franceze si belgiene de manuale, in care istoria nationala este "topita" in istoria spatiului european. Insa acolo este de inteles aceasta tactica, dorindu-se ca elevii sa nu mai aiba patimi nationale care sa duca la extremism. Dar la noi lupta nationala nu s-a incheiat, iar aceasta varianta de istorie integrata nu face decat sa serveasca scopurilor comunistilor.

In 2003, comisia si-a incheiat "activitatea", propunand "solutia" istoriei integrate. La inceput, Ministerul Invatamantului a aplicat un proiect experimental in 50-100 de scoli, unde s-a predat dupa noua programa. Pentru a accepta, profesorii de istorie au fost "recompensati" cu 168 de lei la salariu (aproximativ 34 de lei romanesti - n.n.), plus alte facilitati la obtinerea gradelor didactice sau excursii in strainatate. In anii urmatori, numarul scolilor experimentale a crescut, pentru ca, incepand cu 1 septembrie 2006, programa de istorie integrata sa fie impusa la nivelul intregii republici.


MORATORIU
"La 24 aprilie 2002, Adunarea Parlamentaraa Consiliului Europei a elaborat un moratoriu pentru guvernul de la Chisinau, in care se recomanda ca prin negocieri sa se ajunga la o solutie acceptata de toti istoricii. Insa comunistii au apelat la o strategie duplicitara, gasind in tabara istoricilor nationali sapte oameni care sa participe la negocieri. S-a format o asa-zisa comisie condusa de Valerian Cristea, care mai cuprindea 15 istorici comunisti"

NEGOCIERI
"Conform recomandarilor europene, comisia trebuia sa elaboreze o versiune unica a manualelor de istorie, acceptata de ambele tabere. Dar scandalul a debutat din primele sedinte, cand s-a discutat modalitatea de vot. Comunistii au propus principiul majoritar, care era evident in defavoarea adeptilor liniei nationale"


RECOMPENSE
"In 2003, comisia si-a incheiat «activitatea», propunand «solutia» istoriei integrate. La inceput, Ministerul Invatamantului a aplicat un proiect experimental, in 50-100 de scoli, unde s-a predat dupa noua programa. Pentru a accepta, profesorii de istorie au fost «recompensati» cu 168 de lei la salariu (aproximativ 34 de lei romanesti - n.n.)"

TEZE SOVIETICE
"«Noutatile» manualului de istorie integrata sunt de fapt vechile teze sovietice: ca poporul moldovenesc este mai vechi decat cel romanesc, deoarece Romania s-a fondat la 1859, dupa Unirea lui Cuza; caracterul «progresiv» al ocupatiei rusesti din 1812; «exploatarea» romaneasca din perioada interbelica, cand Basarabia era cea mai saraca provincie; «eliberarea» de catre sovietici in iunie 1940 etc"
Ion Varta, istoric si deputat


Discurs antinationalIstoriografia Republicii Moldova este in plina restructurare, avand in vedere ca pana la caderea URSS au fost impuse tezele sovietice. Gheorghe Postica (foto), profesor la Universitatea Libera Internationala din Moldova, ne-a vorbit despre transformarile actuale: "Spre deosebire de Romania, noi in timpul comunismului am fost intr-o negura totala privind istoria adevarata. Aici nu se vorbea despre moldoveni ca urmasi ai dacilor si romanilor, ni se spunea ca suntem «rodul» convietuirii cu slavii. Nici la nivelul profesorilor universitari nu erau prea multe informatii, deoarece nu ni se permiteau relatii cu istorici din Romania si nici nu aveam acces la literatura de specialitate in limba romana. Prin 1988-1989, lucrurile au inceput sa se schimbe, datorita miscarii nationale care s-a declansat aici o data cu reformele lui Gorbaciov. Atunci s-a vorbit pentru prima data de istoria romanilor, regimul a acceptat ca suntem unul si acelasi popor cu cei de peste Prut. In 1990 s-a adoptat prima programa scolara de istorie a romanilor, acceptata de guvernul Republicii Socialiste Sovietice Moldovenesti. Nu erau insa manuale. S-au publicat prelegeri de istorie in ziarele si revistele culturale, atat pentru uzul profesorilor, cat si al elevilor. Dupa caderea URSS in 1991, impreuna cu istoricii de la Iasi am elaborat cursuri de istorie, care au servit predarii materiei in scoli. Pana prin 1994, consensul istoricilor era unanim, adica se accepta linia nationala. Insa, o data cu venirea agrarienilor la putere in acel an, care erau de fapt presedintii de colhozuri si deci comunisti, s-a produs scindarea. Noua putere avea nevoie de oameni care sa sustina tezele sovietice. Acest clivaj a culminat cu venirea Partidului comunistilor la guvernare in 2001, cand discursul istoric a luat o intorsatura
antinationala si mai radicala".



Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.