Am asteptat aceasta editie precum desertul asteapta ploaia. Asta pentru ca muzica folk se asculta, se simte, se traieste acolo, in fata scenei in care se produce fuziunea om-chitara. Pentru ca muzica folk e mereu altfel "spusa" pe note, desi linia melodica e aceeasi. Si pentru ca muzica statiunilor ce le cutreier este a altora, insa nicicand a mea. Asa ca, in calitatea mea de profan, dar iubitor al muzicii folk, am luat drumul Vamii pentru a-mi potoli setea, desi bucuria reintalnirii cu Folk You! imi era si-mi este umbrita de marele gol ce l-a lasat in urma-i Motu. Cu zambetu-mi pe jumatate doar, am ajuns (iar) in Vama. Vama Veche. Veche, insa atat de noua, daca ar fi sa iau in consideratie increngatura de ritmuri noi ce rasuna din boxele locatiilor insiruite pe plaja candva virgina. Iar anul acesta mi-a parut ca Folk You! a readus, chiar si pentru doua zile, Vama vamaiotilor de odinioara.


FARA INDOIELI! Instalat pe nisipul din fata scenei, am privit lumea adunata acolo, la fel cum am facut-o si cu o seara inainte. Multa lume. Tanara. Frumoasa. La fel ca si muzica pe care a venit sa o savureze. I-am regasit pe plaja, la "post", pe Florescu si minunata gasca de la Radio3Net, cei care au crescut sub privirea lui Motu. Le-am citit tristetea din ochi. "Ia un porumb fiert. Lui Motu ii placea mult", mi-a zis Florescu intinzandu-mi un porumb. Am zis bogdaproste si mi-am mancat porumbul. Tacut. Acolo, pe nisipul din fata scenei pe care, alaturi de instrumente, cabluri si lumini, vedeam o masa si un scaun, ce vor ramane goale, insa atat de pline. Acel loc va ramane asa cata vreme va exista Folk You!


FOLK YOU! Editia a treia. Editia 2007. O editie in care toata suflarea muzicii folk din tara s-a adunat sa-l omagieze pe Motu Pittis. O priveam pe Maria Gheorghiu, cea pe ai carei umeri cazuse greaua misiune de a fi amfitrioana festivalului. I-am simtit tremurul din glas in momentul in care prezenta debutantii care-aveau sa urce pe scena Folk You! Era firesc, e greu sa-ti imaginezi Folk You! fara Motu, insa pot spune ca Maria s-a achitat onorabil de aceasta grea misiune. Am spus/scris debutanti? Un termen relativ, intrucat daca vreodata am avut indoieli in ceea ce priveste viitorul folkului romanesc, acum pot spune linistit ca viitorul folkului nostru este pe maini bune, debutantii nostri venind cu un suflu nou pe scena muzicala a genului, iar maiestria si trairea lor fiind rasplatita cu numeroase premii nationale. Alina Zaharia m-a rascolit de-a dreptul cu vocea si compozitiile sale, clujenii de la Unde mi-au parut pur si simplu geniali, iar Jul Baldovin, cu al sau "finger style", cules cu grija de peste Atlantic, m-a dus cu gandul la Victor Wooten, unul dintre instrumentistii mei preferati. Cu asemenea debutanti, iubitorii de folk pot sta cat se poate de relaxati in ceea ce priveste continuitatea si evolutia folkului romanesc.


CATEDRALA. Pe Maria Magdalena Danaila o stiam de la editia trecuta. N-ai cum sa o treci cu vederea ori sa uiti ca ai vazut-o pe scena. Are o voce pe masura frumusetii ei. Iar anul acesta m-am convins de faptul ca-i place mai mult folkul decat actoria. Din "galeria numelor consacrate" nu putea sa lipseasca Florin Sasarman, om care m-a fascinat mereu cu starea de spirit ce reuseste sa o transmita de acolo, de pe scena. O stare de bine ce o regasesti atat in felul in care vorbeste, cat si in felul in care canta. Iar el, an de an, a reusit sa transforme scena Folk You! intr-o imensa catedrala amplasata pe plaja. Iar anul acesta avea un motiv in plus. Clujean cu state vechi in folkul romanesc, Emeric Imre a ramas acelasi om care aduce mereu veselie in sufletul ascultatorului de folk, din amalgamul originilor sale reusind sa aduca o pata de culoare muzicala pe scena Folk You!, scena pe care a urcat apoi Tatiana Stepa. Pe Tatiana Stepa o stie toata lumea, piesele sale rascolitoare fiind fredonate de generatiile de iubitori de folk adunati pe plaja din Vama Veche. Imi este greu sa scriu despre trairile si freamatul plajei, la fel cum imi este greu sa descriu in cuvinte muzica tuturor celor care-au urcat pe scena festivalului. Pe Marius Batu il stiam de la Holograf, de la Pasarea Colibri, apoi l-am cunoscut ca pe Marius Batu, omul si chitara, cel care poate canta alaturi de oricine, orice piesa folk. Langa el a urcat si Ducu Bertzi, iar amandoi au reusit sa ridice vocile publicului pana acolo, sus, la Motu. Folk You! 3 a reunit nume mari, inclusiv Nicu Alifantis si Alexandru Andries. E lesne de imaginat ce se poate intampla pe scena cand nume "grele" se aduna. Iar intalnirea Alifantis-Andries este desigur un eveniment. La fel cum se intampla atunci cand Mircea Vintila si Brambura ori Nicu Covaci urca pe scena. Mi-e greu sa descriu in cuvinte tot ce s-a intamplat in cea de-a doua seara la Folk You! 3. Pentru ca ar trebui sa scriu o carte intreaga. Si poate ca-ntr-o buna zi, la cea de-a 50-a editie Folk You! voi face si acest lucru. Pentru ca acum stiu ca folkul nu va muri nicicand, asa cum spuneau odinioara unii. Si pentru ca am vazut ca si noua generatie striga laolalta cu cei care au crescut pe aceasta muzica, la fel de tare, dincolo de orice vama, dincolo de DA sau NU: Folk You!


Nicu Covaci si colegii sai mai tineri"Marele Urs" - Nicu Covaci (foto) - a ales la Folk You! sa faca front comun cu tineri debutanti. Ioan Onisor si Cristina Patrascu de la Grupul Unde din Cluj (voci) si Silvan Stancel din Alba-Iulia (chitara) au cantat de-a dreapta lui Covaci, avand astfel ocazia sa priveasca publicul de la aceeasi inaltime. Stancel si Unde au trait pentru cateva minute fericirea de a canta cu veteranul veteranilor: Nicu Covaci! Un lucru pretios
de care isi vor aminti mult timp de acum incolo, daca nu cumva toata viata. Pentru curajul de care au dat dovada, le-am oferit tinerilor din Cluj o chitara Hora. VIDEO: Alina Zaharia Grupul Unde Jul Baldovin Alexandru Andries & Nicu Alifantis Marius Batu & Ducu Bertzi Nicu Covac Emeric Imre Florin Sasarman Maria Gheorghiu Maria Magdalena Danaila Tatiana Stepa Mircea Vintila (Sambata - 11 august)