Un roman care a blocat deportarea evreilor din Cernauti in Transnistria a primit post mortem cea mai mare distinctie a Muzeului Holocaustului din Israel.

Th. Criveanu, romanul distins de Yad Vashem Theodor Criveanu, fost avocat din Brasov si ofiter in rezerva in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, decedat in Romania in 1988, a primit miercuri titlul de „Drept intre popoare", la Muzeul Yad Vashem din Ierusalim, potrivit Mediafax. Distinctia, acordata unor non-evrei in semn de recunoastere a eforturilor de a salva de la moarte membri ai comunitatii evreiesti, i-a fost inminata lui Willie Criveanu, fiul romanului, in prezenta reprezentantilor Ambasadei Romaniei in Israel si ai unor supravietuitori ale caror familii au fost ajutate de fostul avocat. Recrutat ca ofiter in rezerva in armata romana, Theodor Criveanu a fost insarcinat in 1941 cu concentrarea evreilor din Cernauti intr-un ghetou, plan secret al maresalului Antonescu, prin care urma sa ii deporteze in Transnistria pe cei aproximativ 50.000 de evrei cernauteni. Theodor Criveanu trebuia sa ofere, printre altele, o lista a oamenilor necesari pentru economia orasului.

„Dupa ce au ajuns acolo (n.r. - evreii), in octombrie, in citeva zile au inceput sa fie deportati spre Transnistria. Se pare ca primarul orasului, Traian Popovici (n.r. - distins si el cu titlul „Drept intre popoare"), a reusit sa permita unui grup de 19.000 de evrei sa ramina in Cernauti (n.r. - a convins conducerea tarii ca acestia erau vitali pentru stabilitatea economica a orasului). Ceilalti 31.000 au fost deportati", aminteste pentru Cotidianul Ioseph Govrin, ambasador al Israelului in Romania inainte de 1989, membru al Comisiei Muzeului Yad Vashem si al Departamentului „Drept intre popopare". Theodor Criveanu si Traian Popovici au colaborat pentru salvarea unui numar cit mai mare de evrei, completeaza Govrin.

Willie Criveanu, alaturi de copiii sai,
aratind numele eroului din Cernauti Romanul si-a riscat viata, oferind mai multe permise de munca decit era necesar, potrivit marturiilor strinse la Yad Vashem. „Impotriva ordinelor, Theodor a inminat in secret permise si pentru evreii care nu erau esentiali pentru forta de munca (n.r. - din Cernauti). Printre acestia se aflau si Berta si Oasis Hefter, impreuna cu fiicele lor Hilda si Malvina", spune in exclusivitate pentru Cotidianul Estee Yaari, ofiterul de presa al Muzeului Holocaustului din Israel. In marturia ei pentru Yad Vashem, Hilda a explicat ca Theodor Criveanu a oferit aceste permise unui numar mare de evrei, salvindu-i astfel de la deportarea in Transnistria. Muzeul din Israel nu a reusit sa estimeze numarul de evrei pe care fostul avocat roman i-a scapat de lagarele de munca, dar fiul sau spune pentru Cotidianul ca poate fi vorba de citeva sute. In perioada inminarii permiselor, s-a format o legatura intre Theodor Criveanu si Malvina Hefter, care l-a ajutat pe roman sa salveze mai multi oameni. Cei doi s-au casatorit, iar in 1945 se nastea Ze’ev (Willie), care cinci ani mai tirziu a luat calea Israelului alaturi de mama sa. Theodor Criveanu a ramas in tara. „El nu a venit pentru ca era separat de mama si nu era evreu. Ar fi fost oricum greu pentru el in Israelul acelor vremuri. In 1951, cind am ajuns acolo, nu era un loc prietenos pentru non-evrei", ne descrie Willie Criveanu, precizind ca tatal sau, originar din Dorohoi, era un roman cu radacini foarte puternice. „Nu ar fi parasit Romania. Vorbea germana, franceza, era avocat si judecator, ar fi putut pleca in Austria la acea vreme, dar nu cred ca a parasit vreodata Romania."

Distinctia, primita la Muzeul Holocaustului Willie Criveanu si-a vizitat prima oara tatal dupa 20 de ani de la plecarea sa in Israel. „L-am mai vizitat apoi de inca doua-trei ori. Ne intilneam pe perioade scurte de timp, gen o saptamina, si imi vorbea doar despre lucruri vesele si placute, nu despre amintirile triste. Era blind, iubitor. Desi eram separati de aproape 20 de ani, cind ne-am reintilnit a fost destul de usor sa ne refacem legatura", si-l aminteste el. Fiul fostului avocat isi aminteste ca acesta nu i-a vorbit niciodata de trecutul sau. Abia acum trei ani, cind Willie Criveanu a revenit in Romania, o ruda l-a anuntat ca tatal sau ii lasase ceva. A dat peste un manuscris de roman in care Theodor Criveanu isi insirase amintirile, inclusiv cele legate de evreii din Cernauti, dar nu l-a publicat pina acum. „Am gasit cartea si asa a inceput tot acest proces", spune Willie Criveanu. Acum un an si jumatate, acesta a semnalat cazul tatalui sau muzeului din Israel. „Am fost cel care i-am citit dosarul si l-am recomandat", spune Ioseph Govrin.

Un proiect unic In 1963, Yad Vashem a demarat un proiect mondial pentru a acorda titlul de „Drept intre Popoare" pentru acei non-evrei care si-au riscat viata pentru a salva evrei in timpul Holocaustului. In acest scop, Yad Vashem a desemnat un comitet format din membri ai Curtii Supreme de Justitie, responsabili cu acordarea distinctiei. Este singurul proiect de acest gen din lume, distinctia fiind acordata pe baza unui set clar de criterii. In 1996 a fost inaugurata si gradina „Celor Drepti", cu placi comemorative ale salvatorilor din diferite tari. Pina in ianuarie 2007, distinctia a fost acordata la 21.758 de persoane, 54 dintre ele fiind din Romania. Yad Vashem a mai elaborat si o enciclopedie, care va include probabil povestea tuturor celor care au primit inalta distinctie.

Tot mai putini Evreii din Romania sint o populatie pe cale de disparitie. Aici traiesc aproximativ 8.000 de evrei, dintre care jumatate in Bucuresti. Cel putin 80% dintre ei sint trecuti de 60 de ani.

Totul despre Muzeul Yad Vashem, pe www.cotidianul.ro/select