Emisari din UE, Rusia si Statele Unite au demarat o naveta diplomatica de patru luni intre Belgrad si Pristina.

Trei mediatori reprezentind Statele Unite, Uniunea Europeana si Rusia s-au deplasat vineri, la Belgrad, pentru a relansa negocierile privind statutul Kosovo, dupa ce Rusia a respins o noua rezolutie ONU care prevedea independenta provinciei.

"Este o noua ocazie, poate ultima, pentru a negocia o solutie", a declarat, pentru BBC, germanul Wolfgang Ischinger, reprezentantul UE in cadrul troicii. Diplomatul a precizat ca nu va face alte propuneri in afara planului mediatorului ONU pentru Kosovo, Martti Ahtisaari, care prevede o "independenta supravegheata a Kosovo". Mediatorii, americanul Frank Wisner, rusul Aleksandr Botsan-Kharcenko si Wolfgang Ischinger, urmeaza sa poarte convorbiri cu presedintele Boris Tadici si cu premierul sirb Vojislav Kostunita, dupa care se vor deplasa si la Pristina, pentru a discuta cu liderii kosovari.

Cei trei diplomati dispun de un mandat acordat de Grupul de contact pentru Kosovo (format din SUA, Rusia, Germania, Franta, Italia, Marea Britanie), o entitate creata dupa refuzul Moscovei de a accepta, in Consiliul de Securitate al ONU, proiectul de independenta propus de Martti Ahtisaari. Grupul de contact are sarcina de a negocia statutul provinciei Kosovo pina in decembrie 2007, cind va inainta un raport secretarului general al ONU.

Recent, fostul ministru sirb de externe Goran Svilanovici a prezentat solutia de a partaja provincia Kosovo. "Daca Kosovo isi va proclama independenta, vom avea, de fapt, un Kosovo divizat, deoarece nordul provinciei nu va putea fi integrat in noul stat", a precizat Svilanovici. Zona de nord, locuita in majoritate de sirbi, ar urma sa revina Serbiei, iar sudul albanez ar urma sa fie independent. Aceasta solutie este insa respinsa de Grupul de contact.

In acest moment, Statele Unite, Marea Britanie si Germania sustin proiectul independentei Kosovo si se declara in favoarea unui termen-limita de 120 de zile pentru ajungerea la un acord in acest sens. In timpul vizitei sale in Albania, presedintele George W. Bush a respins ideea unui dialog nesfirsit, precizind ca, daca nu se va ajunge la un acord, SUA vor recunoaste unilateral independenta Kosovo. In replica, parlamentul sirb a adoptat o rezolutie in care precizeaza ca va intrerupe relatiile diplomatice cu statele care recunosc independenta Kosovo, in afara cadrului ONU.

Pozitiile statelor UE sint divergente. Marea Britanie si Germania sint pentru un Kosovo independent, in timp ce Italia sau Franta adopta o pozitie ambigua. "Toata lumea, in special Europa, isi aminteste cazul Sloveniei si pe cel al Croatiei si ce s-a intimplat dupa aceea", a declarat eurodeputatul italian Lapo Pistelli, facind aluzie la faptul ca Germania a recunoscut imediat independenta Sloveniei si a Croatiei, in 1991, ceea ce a grabit declansarea razboiului din fosta Iugoslavie.

Romania, Spania, Cipru, Slovacia si Grecia au avertizat deja ca independenta Kosovo ar putea fi un precedent periculos, putind duce la agitatii in rindul numeroaselor minoritati basca, turca sau maghiara. Totodata, Rusia a avertizat ca independenta Kosovo va deschide calea catre posibila proclamare a independentei Transnistriei. Rusia a respins deja trei rezolutii ONU privind acordarea independentei si considera ca actualele negocieri nu trebuie sa aiba o limita de timp.

Provincia Kosovo se afla sub administratie ONU incepind din 1999, iar securitatea sa este asigurata de 16.000 de militari NATO. Din cei aproape doua milioane de locuitori ai provinciei, 90% sint etnici albanezi, sustinatori ai independentei. Planul unei independente supravegheate a Kosovo, sub administratia UE, a fost respins, in martie, printr-un veto al Rusiei in Consiliul de Securitate al ONU.