Dupa ce a plecat in lumea celor drepti, majoritatea covirsitoare a presei a ales sa-i uite Patriarhului Teoctist trecutul tulburat de compromisuri si sa-l ridice fara masura in slava. Forumurile ziarelor au fost mai cinstite cu trecutul sau si i-au dezbatut aprins biografia. Razvan Theodorescu si Remus Cernea o fac acum si pentru Cotidianul.

PRO • Razvan Theodorescu – academician

Un monah diplomat

Patriarhul Teoctist trebuie asezat in traditia ortodoxiei romanesti, a colaborarii bisericii cu statul. Cezaropapismul, dominarea bisericii de catre stat, e specific Bisericii Ortodoxe, spre deosebire de papocezarismul, specific bisericii occidentale, in care Papa dicteaza. Toti ierarhii ortodocsi au colaborat, fie cu voievozii, cu regii sau cu prim-secretarii Partidului Comunist. Salvarea in ortodoxie a fost adusa de aceste forme de colaborare inteligenta, prin care biserica a reusit sa supravietuiasca. In ortodoxie ii dai cezarului ce-i al cezarului. Teoctist a fost un monah foarte intelept si diplomat. Va pot spune in deplina cunostinta de cauza ca nu a fost demolator de biserici. Cit a fost mitropolit al Moldovei, in Moldova nu s-a distrus nici o biserica, iar dupa ce a venit Patriarh in ’86 doar doua biserici au mai fost demolate. Acum ne aflam intr-o situatie speciala: Teoctist a dus biserica romaneasca la virf, 80% din romani au incredere in ea, dar daca statul roman ramine la fel de impotent ca si pina acum si nu va da personalitati puternice in spatiul public riscam sa vedem in Romania fundamentalisme ortodoxe.

CONTRA • Remus Cernea, director executiv

Toleranta BOR e un mit

Esti tolerant atunci cind incerci sa intelegi o opinie contrara propriilor convingeri si raspunzi cu argumente, nu cu infierarea oponentului. In 1998, cind, student fiind la Filosofie, am cerut cu succes respectarea neutralitatii universitare prin retragerea icoanelor din amfiteatrele de la Drept si Litere si prin anularea proiectului de construire a unei biserici in curtea Universitatii, Patriarhul Teoctist a afirmat, intr-un comunicat, ca am fi "forte vrajmase Bisericii Ortodoxe Romane". Pentru mine, clamata toleranta si onorabilitate a BOR sint un mit, lucru dovedit si de colaborarea cu regimul comunist, scrisoarea de sprijin catre Ceausescu dupa masacrul de la Timisoara, neretrocedarea bisericilor greco-catolice, vehementa fata de Martorii lui Iehova, tacerea cind participantii la Marsul Diversitatii au fost agresati in numele crestinismului, opozitia fata de accesul la dosarele preotilor, indoctrinarea religioasa a copiilor in scolile publice, smerenia prefacuta cu care unii inalti ierarhi ai BOR au participat la un imens rapt din fondurile si bunurile publice. Pentru acestea si multe altele nu il pot considera pe Patriarh o personalitate predominant pozitiva pentru istoria Romaniei.

Momente esentiale • Dupa moartea Patriarhului Iustin Moisescu la 31 iulie 1986, IPS mitropolit Teoctist a devenit loctiitor. La 9 noiembrie 1986 este ales Patriarh

• In documentul datat 30 ianuarie 1950, ce apartine Arhivei SRI, fondul Documentar, dosarul 909, fila 510 se fac referiri la Teoctist Arapasu, pe atunci arhiereu si vicar, „fost legionar cu activitate intensa si cu participare la rebeliune, devastind Sinagoga din strada Antim impreuna cu legionarii Grigore Babus, preot la Patriarhie, Mitrofan Chiriac si altii"

• In primavara anului 1999 are loc ceea ce a fost numit „cel mai mare eveniment ecumenic dupa marea schisma a bisericii crestine din 1054": seful Bisericii Catolice, Papa Ioan Paul al II-lea, vine in Romania la invitatia Patriarhului Teoctist, moment considerat de cotitura in atitudinea Bisericii Ortodoxe Romane fata de cea Catolica

CV-ul Patriarhului Teoctist, pe www.cotidianul.ro/select