Nimic nu e mai deconectant ca un sfarsit de saptamana la munte, sau ma rog, undeva la aer curat, la iarba verde. Iar daca ai norocul sa prinzi doua zile frumoase si sa ai prieteni veseli alaturi, esti cu bateriile incarcate la maximum.     Vreau la munte, la sfarsitul asta de saptamana. Pai nu merit si eu o relaxare in aer curat, macar o data pe luna?! Inca de joi, am sunat cumnata, ca sa strangem gasca pentru o escapada pe Valea Cerbului, la Busteni. Cunosteam zona inca de pe vremea cand faceam excursii cu rucsacul in spinare. Asa ca am inceput pregatirile culinare, mai intai cele care-mi revin in exclusivitate. Am pregatit salate, am pregatit pasta pentru mici, am pus la rece bucatile de carne pentru frigarui, am cumparat ciuperci, tot pentru frigarui. Seful clanului a cumparat pentru fripturi niste ceafa pe care am dat-o cu ulei, am pudrat-o cu piper si cimbru si am pus-o la rece. Apoi am pregatit niste crema de branza cu ceapa si ardei gras, pentru sandvisurile de dimineata, pasta de masline, o bucata de slaninuta afumata, din cea care nu se prea mananca acasa dar la munte o prapadesc toti, cateva cepe fragezite in frigider... ce mai calea-valea, de mancare berechet! Am trecut la partea cu dormitul, paturi si doua perne. Am plecat, vineri seara, impreuna cu cumnatul si cumnata, urmand a ne intalni si cu niste prieteni. Acolo era plin de masini si corturi campate. La jumatate de drum spre Cabana Gura Diham, au aparut amicii bucurosi. Ne-au ajutat sa intindem corturile pe locurile retinute si ne-am instalat, urmand ca a doua zi sa definitivam camparea. Eram si aproape de apa. In jurul focului pregatit de barbati, am luat masa de seara. Pe la miezul noptii au venit ursii sa manance in timp ce unii ii pozau.     Cobea. Abia ne-am instalat la culcare, ca imi aud cumnata bombanind ca am adus-o la ursi, ca sunt periculosi, ca a facut o varza umpluta s-o mancam la pranz si alte alea care m-au ajutat sa adorm. A doua zi, am fost sculate de baietii veseli ca niste cintezoi cu berica la bord, cu foamea in gat si focul arzand vesel. Le-am potolit foamea si ne-am organizat locurile de depozitare a alimentelor, in ordinea folosirii, apoi ne-am baut in liniste cafelutele, care n-au seaman de bune ce sunt, facute cu apa de izvor adusa de baieti. Am pus ordine in program, adica masa, ca de restul se ocupau baietii, inclusiv programul artistic. Sambata la pranz s-au mancat mici, carnaciori, salate si s-au baut berici pe saturate. Apoi, cumnata a inceput sa-mi spuna ca varza umpluta se face dintr-o varza careia ii scoti cotorul, o oparesti in apa cu sare, o scurgi si pui intre foi o compozitie de carne tocata cu orez, ca la orice sarma, apoi o pui intr-o cratita, cu capac, la fiert, ca pe sarmale si ca scoti mai intai zeama si apoi rastorni varza pe un platou, o servesti cu smantana si sos, dupa cum vrea fiecare. Si alte alea de-ale ei, eu bagam la cap! Seara, iar mancare si plimbare. Pe la miezul noptii, cumnata zice ca-i e somn si se duce la masina. Am vazut ursii, apoi m-am culcat langa cumnata.     Ursita. Dimineata, m-am trezit in strigatele disperate ale cumnatei: "Sculati-va draga! Uite, mi-a mancat... parosul ala... varza!", zbiera ea, aratandu-ne cratitoiul in care fusese varza umpluta. "Am pus-o in groapa aia, am acoperit-o cu un pietroi mare, ca sa stea la rece, si el mi-a mancat-o!", se vaicarea ea, in timp ce noi muream de ras. "Parosul are gusturi bune!", zise un vecin ca s-o imbuneze. "De ce-ai lasat-o acolo? A trecut raul si a luat-o!" "Bine ca ti-a lasat cratita!", ii zise altul, in zeflemea.     Sfaturi Pentru o masa, e suficienta o varza de 1 kg. Opariti varza 15 minute. Scoateti primele foi, pe care le folositi ca pat in cratita cand veti pune varza la fiert si scoteti cotorul fara sa rupeti frunzele. Pregatiti tocatura ca pe cea de sarmale, la care adaugati o lingura de pasta de rosii. Indesati bine carnea printre foile de varza si legati cu ata, de jur imprejur, ca sa nu se desfaca. Condimentati. Puneti varza, la fiert, cu taietura in sus. Faceti sos ca pentru sarmale. Puteti pune si bors.