Ceramica de Hureza€™ - cum le place batranilor din zona sa pronunte - a devenit demult o marca. Cu toate acestea, nu de putine ori, constati cu tristete ca modernismul tinde sa "bata" traditia. Aruncand un ochi printre rafturile magazinelor cu vase care te intampina de indata ce intri in Horezu, vezi, amestecate printre farfurii si ulcioare veritabile, vaze "moderne", cu forme "futuriste", brelocuri cu Dracula sau Tweety, bibelouri de diverse forme si numeroase alte suveniruri, multe "made in China". Raspunsul la intrebarea fireasca "ce cauta toate acestea intr-un astfel de spatiu?!" vine prompt de la comercianti: "Asta cere lumea!".     Afacere. Mesterii din Olari isi vad insa de treaba, convinsi ca, intr-o buna zi, vor putea face, din nou, precum batranii lor: olarit din pasiune. "Tinerii preiau meseria, dar traditia se pierde, nu se mai respecta. Nu mai vor sa faca strachini, asa cum au invatat de la bunii lor, fac tot felul de vaze... kitsch-uri sau cum le zice", ne-a spus, cu tristete, Mihaela Bascu, sotia lui Constantin Bascu, renumit mester, continuand: "Acum, banua€™ e la putere, totul este privit ca o afacere, e multa hara (cearta - n.n.) intre oameni. Pe vremea lui Ceausescu, la noi in sat erau doar sase olari, astazi sunt 25", adauga Mihaela. Si pentru ca aproape totul se priveste ca o "afacere", i-am intrebat pe olari daca renteaza: "Cei mai in varsta tin «cu dintii» de secretele meseriei, nu vor sa spuna mai nimic la tineret. Aici, cu vanzarea produselor merge destul de slab. Mai sunt ceva targuri prin zona, insa noi mergem cu ele prin tara. Zilele trecute am fost pe la Oradea, Suceava...", ne-a povestit si Ionel Popa, faimos "facator" de ulcioare.     Procedeu. Care e drumul unui bulgare de lut, pana sa ajunga vas...?! Unul sinuos... Olarii stiu cel mai bine: "Pamantul il luam dintr-un singur loc, Dealul Ulmului - ii zice, aici, in apropiere. Sapam la vreo 5-6 metri si il punem in saci de plastic". "Majoritatea dintre noi lucram cu roti (de olarit) clasice, unii insa si-au cumparat din cele electrice, sa castige mai mult timp. Vopseaua se pune si se amesteca intr-o rasnita, moara, iar apoi preparam culorile. Predominante sunt negrul, albastrul, verdele, albul si galbenul (rosala). Negrul este pamant gol, spalat. Din el ies bobite pe care le bagam in moara. Albul este tot pamant, galbenul, la fel. Toate culorile se deschid, prin ardere. Albastrul insa il cumparam", ne-au impartasit mesterii din secretele artei lor. "De ornat, vasele le ornam tot cu obiecte traditionale: cornul de vita si pana de gasca. Deh, mai sunt si pensule, ca acua€™ a navalit tehnologia peste toti. Inainte, toate se faceau din maini si din picioare". Un ultim pas al mestesugitului vaselor este arderea. Intr-un cuptor imens alcatuit din caramizi obisnuite, oalele sunt bagate, fiind asezate circular, si se ard la o temperatura de 1.000 de grade, fiind lasate in jur de opt-noua ore.     Simbol. Din punct de vedere al modelului de ornare, toata ceramica de Horezu, farfuriile, mai ales, au desenat pe ele "cocosul". Ce simbolizeaza el... tot mesterii olari au fost cei care ne-au dezvaluit misterul: "Cocosul si spicul graului sunt elementele specifice ale zonei noastre. Cocosul este stema orasului Horezu. Legenda spune ca acesta era cel care ii trezea pe oameni in vremurile in care tehnica nu era atat de avansata si, astfel, cocosul a ramas emblema locului".     Controversa "plumbului". Un aspect controversat al povestii ceramicii de Horezu este cel al prezentei plumbului in vopseaua cu care sunt ornate vasele. Unii dintre cei intervievati ne-au dezvaluit, mai cu sfiala, faptul ca, "au auzit ei", vopseaua cu care sunt pictate oalele ar contine plumb, lucru nociv pentru sanatatea celor care le folosesc. "Teoria" este insa repede "demontata" de unul dintre mesteri: "Nu-i adevarat, doma€™le, pai noi din astea mancam. Daca ar fi toxice, n-am muri, dracului... Pai, batranii nostri traiesc si pana la 100 de ani. Daca ar fi daunat, nu ar mai fi trait atata", spune cu patos Mihai Bascu.  Evenimente. Frumusetea vaselor de Horezu poate fi admirata, in fiecare an, la targurile de profil din zona si din tara. Printre aceste manifestari se numara: "Festivalul ceramicii populare romanesti «Cocosul de Horezu»", care are loc la inceputul lunii iunie, "Targul olarilor «Ochiul de paun»", "Targul mesterilor populari" de la Craiova, "Targul de Sfintii Apostoli «Petru si Pavel»", organizat la Bucuresti, la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" etc.     Pitoresc. Farmecul Horezului este dat nu numai de arta olaritului, ci si de pitorescul manastirilor din zona - Polovragi, Arnota, Bistrita, Manastirea Horez, pesterile vizitate de turisti romani si straini - Pestera Muierilor, Pestera Polovragi, Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul, Muzeul Trovantilor, Culele de la Maldaresti, zona Ranca, Baia de Fier etc. Muieri reci, dar frumoase... Pestera Muierilor este un splendid monument al naturii. Aceasta se gaseste pe teritoriul comunei Baia de Fier, in judetul Gorj. Denumirea pesterii, dupa cum au dat-o vechii locuitori ai Baii de Fier, provine din faptul ca, in timpuri de demult, incarcate de razboaie, in timp ce barbatii plecau sa lupte impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copiii se ascundeau in aceasta pestera, transformata intr-un adapost foarte bine pazit. "Muierile noastre sunt reci, dar sunt frumoase", spunea cu haz ghidul care ne-a purtat prin pestera, unde exista o temperatura constanta in tot timpul anului, de 10 grade. Sa-l credem... pe cuvant!   O istorie aparte este si cea a Culelor de la Maldaresti. Complexul Muzeal reuneste Culele Greceanu, Duca si Casa Memoriala I.G. Duca, toate adevarate bijuterii arhitecturale autohtone. Termenul "cula" provine din turcescul "kule", care inseamna turn.       Manastirile, "farame" de Rai     Amplasata la poalele muntelui Piatra Polovragilor, in apropierea Cheilor Oltetului, undeva, la marginea localitatii Polovragi din judetul Gorj, Manastirea Polovragi este un real monument de arhitectura. Manastire de maici, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, sfantul lacas te imbie inca de la intrare. "Explozia" florala, linistea si piosenia maicutelor, te fac sa-ti promiti ce vei reveni ori de cate ori ai ocazia.  Manastirea este situata in apropierea Pesterii Polovragi, pe care a si administrat-o vreme de 300 de ani. Manastirea este construita in stil bizantin, fiind ctitorita in jurul anului 1505. Manastirea Horezu este cel mai important complex monahal din Muntenia. Ctitorita in 1690, manastirea adaposteste mormantul in care ar fi trebuit sa se odihneasca domnitorul Constantin Brancoveanu. Prin sculptura si pictura sa aparte, Manastirea Horezu este una dintre cele mai reprezentative marturii ale stilului brancovenesc. Pictarea manastirii s-a facut de catre mesterii Constantin Ioan, Andrei, Stan, Neagoe ¾i Ichim. Manastirea Horezu se afla sub protectia UNESCO.