Partidele au inceput sa-si pregateasca strategiile de campanie pentru Parlamentul European. Oricat de serioase ar parea subiectele europene pe care le pun acum pe hartie, toti recunosc ca se asteapta s-o dea pe-o cearta romaneasca, placuta la elector
Partidele au inceput sa-si pregateasca strategiile de campanie pentru Parlamentul European. Oricat de serioase ar parea subiectele europene pe care le pun acum pe hartie, toti recunosc ca se asteapta s-o dea pe-o cearta romaneasca, placuta la electorat.


Politicienii se pregatesc sa seduca iar electoratul. De data aceasta, pentru a prinde cateva locuri in Parlamentul European. Partidele isi tin strategiile la secret, dar cateva teme de campanie au inceput sa razbata. Insa oricat de serioase ar fi subiectele europene pregatite pentru campania electorala, toti se asteapta sa o dea pe-o cearta sanatoasa, tipic romaneasca. Presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, a dezvaluit cateva din temele pregatite de un candidat PNL: drepturile fumatorilor si tarifele de roaming la telefonia mobila. In emisiunea "Tara pe care o meritam", la Antena 2, Olteanu a explicat ca fumatorii din Uniunea Europeana sunt discriminati, pentru ca "exista prea multe bariere in calea posibilitatilor de a-si exercita dreptul sau viciul". O alta tema liberala: tarifele de roaming pentru telefonia mobila. In PE se discuta despre diminuarea tarifelor de roaming in interiorul Uniunii Europene la nivelul celor pentru convorbirile locale, iar Romania ar trebui sa ia parte la controversa, spune Olteanu. "Sunt convins ca vor fi si incercari de a aduce discutia pe temeiul chestiunilor locale. Sunt convins ca vor fi in continuare atatate rivalitatile Basescu - Tariceanu, razboaiele cu Parlamentul, cu partidele, cu Guvernul, cu presa, cu cealalta jumatate a poporului roman", a mai spus Olteanu.


DUSMANI TOTALI. Nici democratii nu-si pun mari sperante in temele europene. Conducerea PD a primit de la presedintele filialei Alba, fostul vicepremier Gheorghe Seculici, lista subiectele de interes european (extinderea UE in Balcanii de Vest, statutul Republicii Moldova, oportunitatea aderarii Turciei, Constitutia Europeana, rolul Parlamentului European), dar secretarul general al PD, Vasile Blaga, a fost realist. PD se va bate cu PNL si cu PSD, dupa cum a indicat chiar Blaga, iar campania electorala europeana "nu va putea fi rupta de viata politica interna". Nici tarile est-europene care au aderat recent la UE nu s-au facut ca ignora ciorovaielile de-acasa. O spune europarlamentarul Corina Cretu (PSD). "Este evident ca nu vom scapa de ele. Vor fi dispute presedinte - premier, intre partide. Acest lucru s-a intamplat si in alte tari", spune Corina Cretu, precizand ca agenda campaniei ar trebui sa se concentreze pe teme legate de cetateni, precum salariul mediu pe economie sau problema fondurilor structurale. Colegul ei Vasile Puscas, posibil cap de lista la PSD, spune ca partidele ar trebui sa discute si despre dezvoltarea regionala, conexiunile la piata UE si ar trebui sa prezinte "politicile europene ca politici interne". "In linii generale, noi mergem pe teme cum ar fi: ce aduce bun UE in Romania si ce va aduce Romania in UE. Vrem sa le explicam alegatorilor ca noi nu suntem tolerati in Uniune, ci suntem un membru cu care se poate discuta de la egal la egal", a precizat si purtatorul de cuvant al PC Bogdan Ciuca. Pentru PRM principala tema de campanie va fi posibilitatea Romaniei de a atrage fonduri de la UE,, a aratat deputatul PRM Lia Olguta Vasilescu.


Candidatii independenti se bat pentru 2,8%Pentru un loc in Parlamentul European se arunca si candidati independenti, precum pastorul Laszlo Tokes sau artista Mihaela Mihai. Aceasta din urma a pornit ieri, alaturi de fiica sa, Isabelle Dufour, campania de strangere de semnaturi pe strada. Primul popas: Piata Romana. Zambitoare, Mihaela Mihai le-a cerut oamenilor sa-i sprijine candidatura cu o semnatura, avand nevoie de nu mai putin de 100.000 de semnaturi. N-a durat mult, si oamenii aflati in preajma, recunoscand-o, s-au strans in jurul ei sa semneze. "Ma bucur sa va vad. Semnez, cum sa nu!", s-a repezit o doamna sa-si treaca datele pe tabelul din mana Mihaelei Mihai. "Pentru dumneavoastra, da. Sa fie macar o floare printre atatia spini!", a spus o femeie, bucuroasa de vederea cantaretei. Mihaela Mihai a inceput campania si in tara, iar cat de curand va infiinta in Piata Universitatii un punct fix pentru strangerea semnaturilor. Artista si-a facut si un site pe internet, www.mihaelamihai.com, unde cei care doresc sa o sustina pot semna electronic. Mihaela Mihai, presedinte al Uniunii Artistilor Liber Profesionisti, autoare a legii privind pensiile artistilor, spune ca a decis sa candideze independent, pentru ca a vrut sa-si pastreze neutralitatea politica. "Unul dintre cele 35 de locuri din PE trebuie sa fie ocupat de o persoana care sa fie interesata de soarta culturii romanesti", a completat ea. Un alt candidat independent este pastorul Laszlo Tokes, dar UDMR incearca inca sa-l atraga pe listele sale pentru a nu diviza voturile maghiarimii. Electoratul UDMR reprezinta cam 6%, iar pragul de intrare in PE pentru o formatiune politica este de 5%. Pragul electoral pentru un candidat independent este de 2,8%.


"Perversul Occident"Euroalegerile au inregistrat un punct de cotitura la scrutinul din iunie 2004, cand la vot au luat parte si cele zece state care se alaturasera Uniunii Europene cu doar cinci saptamani inainte. Conform unei analize realizate de site-ul Euractiv.com, alegerile din iunie 2004 s-au desfasurat sub semnul catorva teme majore de campanie. Un subiect fierbinte a fost aderarea Turciei, la care toate partidele care tanjeau la macar un loc in Legislativul UE s-au referit in discursuri. Fie ea pro sau contra, o opinie despre acest subiect trebuia exprimata de orice candidat cu pretentii. Partidele au batut moneda si pe Constitutia Europeana, dar au primat subiectele "interne": politicile sociale si economice, somajul, interesele nationale si beneficiile aduse de aderarea europeana. Concluzia studiului Euractiv este ca euroalegerile sunt un fel de scrutin de mana a doua in care miza principala sunt tot problemele interne.


POLONEZII, PLICTISITORI. In Polonia, campania electorala a fost considerata de analisti drept plictisitoare. "Niciunul dintre partide nu a pus cu adevarat pe agenda temele europene. Chiar daca sunt favorabili Uniunii, polonezii nu vad nimic dincolo de problemele care ii afecteaza direct", a comentat pentru BBC jurnalistul Konstanty Gerbert, de la cotidianul Gazeta Wyborcza. Un discurs diferit l-a avut formatiunea de extrema dreapta "Autoapararea", al carei lider, Andrej Lepper, a sedus electoratul vorbind despre sistemul de pensii, despre saracirea populatiei si "perversele interese occidentale". In Ungaria, campania s-a concentrat pe subiecte interne: performantele economice ale tarii, acuzatiile de coruptie lansate intre putere si opozitie, sistemul de sanatate. In Bulgaria au dominat scandalurile din justitie si rafuielile mafiote concretizate uneori in lupte de strada sau "executii" in plin centrul Sofiei. Prin comparatie, principalele teme din tarile cu vechime in UE au tinut deopotriva de Uniune si de problemele interne: ritmul extinderii, imigratia, circulatia fortei de munca sau repartizarea "fortelor" in institutiile europene dupa aderarea celor zece state, in 2004, si a Romaniei si Bulgariei, in 2007.
Irina Cristea


Esalonul doiTeoria potrivit careia euroalegerile sunt un scrutin de mana a doua este confirmata si de "rezonanta" numelor inscrise pe liste. Ei fac parte din esaloanele doi-trei, iar principalele personalitati ale politicii aleg sa isi desfasoare activitatea "acasa". De aceea, listele pentru euroalegeri sunt, in multe cazuri, un amestec intre oameni politici care nu se mai afla sub lumina reflectoarelor si "lupi tineri" dornici de afirmare, se mai arata in analiza Euractiv. O situatie mai speciala exista in noile state membre care si-au facut in 2004 debutul in institutiile europene. Nou-venitii au pus pe liste inclusiv fosti premieri sau fosti ministri de Externe, pentru a demonstra ca isi trateaza cu seriozitate statutul de tari membre.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.