ADS in razboi cu Culita Tarita

Fostul deputat PSD, baronul Culita Tarita si partenerul sau de afaceri, Constantin Dulute, ocupa din anul 2001 mai bine de 12,5% din terenurile pe care Agentia Domeniilor Statului le mai are in administrare, fara sa plateasca statului ceea ce i se cuvine. Dupa cum ne-a declarat Daniel Dragan (foto), presedintele ADS, datoriile lui Tarita - care se ridica la peste 10 milioane de euro - vor fi recuperate pana la ultimul leu. La sfarsitul lui aprilie 2007, Tribunalul Bucuresti a constatat, cu titlu executoriu, nulitatea absoluta a Contractului de arenda nr. 1/2001, incheiat de firma lui Culita Tarita cu ADS, dispunand evacuarea SC TCE 3 Brazi din perimetrul Insulei Mari a Brailei. Cu toate acestea, Curtea de Apel a dispus, fara citarea ADS, suspendarea provizorie a executarii, pana la solutionarea cererii de suspendare formulata de avocatii baronului, in cadrul apelului declarat. Motiv pentru Tarita de a exploata in continuare insula si de a tergiversa la nesfarsit lungul sir de procese cu statul. Pe de alta parte, Constantin Dulute incearca, tot prin intermediul Justitie obligarea ADS sa-i arendeze insula, in cazul in care baronul Culita va fi evacuat. Astfel incat afacerile celor doi sa se deruleze nestingherite in continuare, prin eludarea angajamentelor de plata asumate si incalcarea legii.
Pentru cine nu este la curent cu escrocheria din IMB, lucrurile par destul de incurcate la prima vedere. In cateva randuri vom incerca sa le deslusim, pentru cititorii neavizati. Pana in august 2001, in insula isi desfasura activitatea SC IMB SA, in asociere cu SC REEN IMPORT EXPORT SRL, situatia dezastruoasa din anii trecuti incepand sa se amelioreze. Moment in care conducerea ADS de atunci a semnat in secret un Contract de arenda pe 20 de ani cu SC TCE 3 Brazi SRL, a lui Culita Tarita, supranumit de presa baronul-cherestea, dupa ce a defrisat padurile Sucevei si ale Neamtului. Fara nici un termen de gratie, macar pana la strangerea recoltei, investitorul SC REEN SRL a fost expulzat din insula, iar culturile i-au fost pur si simplu furate de noul arendas. Inca din 2001, desi primise arenda de la apropiati ai partidului de guvernamant, Tarita s-a dovedit un rau platnic prin definitie, diminuand prin tot felul de tertipuri redeventa ce o avea de platit catre stat, pentru cele 57.000 ha acaparate. Tot atunci au inceput procesele cu ADS si cu publicatiile care dezvaluiau escrocarea statului de catre baronul PSD.
In ianuarie 2004, controversatul lichidator judiciar SC SIERRA QUADRANT SRL a vandut in bloc singurului ofertant - SC AGRICOST SRL, detinuta de Constantin Dulute, omul baronului PSD - activele SC IMB SA aflata in faliment. Printre aceste active au fost instrainate absolut ilegal sistemele de irigatii ingropate in insula. Bunuri apartinand domeniului public al statului, declarate de utilitate publica. Ceea ce atrage dupa sine nulitatea absoluta partiala a contractului dintre lichidator si ofertant. Imediat dupa aceea, AGRICOST a inceput demersurile pentru concesionarea celei mai mari exploatatii agricole din Europa, prin metoda atribuirii directe, pe o perioada de 49 de ani. In acest sens a apelat la instantele de judecata, solicitand obligarea ADS la incheierea contractului de concesiune.
"Eu n-am nimic nici cu Tarita, nici cu Dulute"
ZIUA a stat de vorba cu Daniel Dragan, presedintele ADS, in ceea ce priveste acest caz. "Tarita si Dulute au complotat pe doua planuri, scopul fiind unul singur, si anume acela de a folosi in continuare, indiferent de mijloace, Insula Mare a Brailei. Primul a incercat in mod direct, printr-un Contract de arenda negociat in 2001. Ca varianta de rezerva a facut acelasi lucru, prin intermediul AGRICOST SRL detinuta de Constantin Dulute, ca urmare a achizitionarii activelor SC IMB SA de catre acesta, prin intermediul SC SIERRA QUADRANT SRL. Singura parte a acelei defuncte SC IMB SA care-i dadea dreptul sa stapaneasca intreaga insula era sistemul de irigatii ingropat. Numai ca acest sistem este proprietatea publica a statului si, in mod legal, nu putea fi vanduta. Interesant este ca, in ultima vreme, mass-media centrala n-a mai manifestat interes pentru acest subiect legat de Insula Mare a Brailei. Mai mult, un cotidian local, care a demascat ani de-a randul matrapazlacurile lui Tarita, a ajuns sa-i ridice osanale, baronul fiind infatisat ca un fel de Mesia local. Ca sa fiu bine inteles, pana la urma ce vrem noi? Doar ceea ce se cuvine statului. Nimic altceva. Eu n-am nimic nici cu Tarita, nici cu Dulute. Sa exploateze insula 1000 de ani, dar in limitele legalitatii si sa plateasca redeventa convenita. Or, la momentul acesta, sa vii cu tot felul de acte aditionale, ca ai destufizat zone unde n-a crescut stuf niciodata, asta nu mi se pare normal. Si nu inteleg cum judecatorii din Romania pot ignora declaratiile a zeci de mii de oameni care stiu ce se intampla acolo. Cum mai pot ei aparea in fata rudelor, prietenilor si cunoscutilor, dupa ce pronunta hotarari strambe impotriva Statului roman, in ciuda tuturor evidentelor?", ne-a spus Daniel Dragan.
Tandemul ticalos
Lichidatorul SIERRA QUADRANT - firma implicata in afaceri murdare si cu fostul ofiter de Securitate, Ioan Niculae, devenit peste noapte mare om de afaceri - a scos la licitatie instalatiile ingropate de irigat, circa 40 de ferme, utilaje agricole (250 de tractoare cu accesorii si piese de schimb), alte acareturi, cantine, ateliere mecanice, magazii, depozite, imense cantitati de fier, birouri, un sediu in Braila si parcul naval apartinand SC IMB SA, pe care o administra judiciar.
Singurul ofertant la aceasta mascarada de licitatie a fost pe atunci consilierul judetean de Barlad, Constantin Dulute. Acesta ocupase mai inainte functia de consilier tehnic la SC Cerealcom VS SA, a lui Gheorghe Strungariu, pe care deputatul-baron Tarita a bagat-o in faliment, cu o dibacie machiavelica. Degeaba s-a autodenuntat Strungariu ca l-ar fi mituit pe deputat cu o gramada de bani, ca Justitia l-a scos basma-curata pe deputat. Ulterior, "tradatorul" Dulute a trecut in tabara "invingatorului" Tarita, jucand dupa cum i-a cantat arendasul PSD. Si asa se face ca intreaga avere a insulei a fost atribuita, pentru suma de doar 67 de miliarde de lei (aproximativ 1,65 milioane de euro, platibili in 12 rate), ceea ce reprezenta cam 10% din datoriile pe care IMB SA le avea catre stat. Din aceasta suma, lichidatorul judiciar a incasat un comision de 5%, bani care nu sunt "de colea" pentru un obscur sereleu. Asadar, cum Dulute este lacheul fostului deputat, furtul din avutia nationala a continuat, intreaga afacere fiind monitorizata impasibil, inclusiv de SRI.
In Legea nr. 249/2003 se prevede ca "Terenurile cu destinatie agricola, care nu fac parte din capitalul social al societatilor comerciale (...) vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumparat actiuni sau active ce implica necesitatea exploatarii unui teren cu destinatie agricola..." Altfel spus, rezonantul tandem Tarita - Dulute poate concesiona intreaga insula in mod legal, daca escrocheria nu va fi pana la urma denuntata public si sanctionata de Justitie. Intr-o asemnea nedorita situatie, Contractul de arenda dintre ADS si baronul insulei poate fi reziliat, ba chiar este de preferat aceasta varianta. Culita nu va mai plati banii datorati statului in vecii-vecilor, iesind mai castigat decat daca ar fi ramas arendas. Alaturi de Dulute va fi concesionar al insulei pentru 49 de ani.
Furtuni pe seceta si dogoare
Presedintele Daniel Dragan ne-a mai spus ca, dupa parerea sa, datoriile lui Culita Tarita catre ADS se ridica la peste zece milioane de euro.
"Sub nici o forma nu vom renunta la drepturile pe care statul le are de incasat din 2001 si pana in prezent. Impreuna cu juristii si avocatii nostri, dupa ce evacuarea baronului va deveni definitiva si irevocabila, vom solicita expertize financiar contabile, pentru ca sumele restante sa fie declarate certe de catre justitie. Din acel moment vom recupera intreaga datorie, chit ca-i vom vinde si ceasul de la mana lui Culita Tarita. Sau o va face cel care va veni dupa mine la conducerea ADS", a mai precizat presedintele institutiei. Aici ar fi de mentionat ca alti doi capi ai ADS, Corneliu Popa, respectiv Barna Tanczos au avut aceleasi intentii la inceputul mandatului, dar pe parcurs au lasat-o mai moale. Sa speram ca povara nu se va repeta si sub administrarea PNL.
De-a lungul sederii sale in insula, baronul-cherestea a inventat tot felul de calamitati naturale intamplate doar pe cele 57.000 ha pe care le are in arenda, sfidand pana si bunul simt. Paradoxal, in ciuda tuturor dovezilor si evidentelor, Justitia braileana i-a dat de fiecare data castig de cauza baronului, in marea majoritate a proceselor cu ADS privitoare la asemenea fenomene imaginare. Acest lucru a fost posibil deoarece printre angajatii lui Tarita se numara rude de diverse grade ale magistratilor si mai ales prieteni direct interesati material. Pe baza acestei strategii - dupa cum vom relata intr-un episod viitor - baronul a reusit ani de zile sa escrocheze statul, fara sa fie tras la raspundere. Si-ar mai fi ceva de mentionat, de data recenta. In aceasta perioada, cand intreaga Romanie se plange din pricina secetei, fiind alarmata de coduri multicolore, Culita Tarita a depus la ADS instiintari ca insula i-a fost devastata de furtuni de maxima intensitate, ba chiar devastatoare. Astfel, toata rapita si tot graul i-au fost culcate la pamant, ceea ce l-ar exonera de la plata unei parti din redeventa datorata statului in actualul an agricol. Asta inseamna nu numai ca Tarita n-are de gand sa plateasca cele 500 kg grau/ha cat ar trebui, dar va mai solicita si despagubiri din partea statului, vezi Doamne, pentru ca a fost calamitat din cap pana-n picioare.
Cei mai mari latifundiari
In topul celor mai mari latifundiari ai tarii se afla, cum era si de asteptat, baronul-cherestea, Culita Tarita. Acesta are in arenda de la ADS 57.000 ha in Insula Mare a Brailei si alte 15.000 ha in judetul Neamt. Este de remarcat ca pentru aceste din urma terenuri isi plateste datoriile catre stat. Pe locul secund se situeaza fostul ofiter de Securitate, Ioan Niculae (foto), cu peste 50.000 ha in judetele Teleorman si Prahova. Asa cum ZIUA a relatat pe larg in mai multe randuri, magnatul zimnicean a reusit, prin tot felul de schimburi ilegale, sa devina proprietarul unor suprafete apartinand statului, fara sa plateasca vreun leu. Al treilea clasat in top este fostul arbitru de fotbal, Adrian Porumboiu, cu 43.000 ha situate intre Galati si Vatra Dornei. Apoi, cu cate 30.000 ha fiecare, vin la rand cetateanul libanezo-britanic Jihad El-Khali si cel mai mare fermier din Banat, Nicolaus Man. Locul sase este ocupat de Mihai Anghel, care detine prin SC CEREALCOM Dolj circa 25.000 ha, inclusiv in judetul Olt. Urmeaza inginerul agronom Stefan Poenaru, care administreaza 17.000 ha, si altii.
Statisticile ADS
La ora actuala, ADS are de recuperat, de la cei carora le-a arendat ori concesionat terenuri, circa 457 de milioane de lei, adica aproximativ 150 de milioane de euro. Institutia condusa de liberalul Daniel Dragan are pe rolul instantelor de judecata, in diferite faze procesuale, 1570 de dosare, din care 600 de litigii sunt legate de fondul funciar. La acestea se adauga 361 de dosare aflate in urmarire datorita privatizarilor, 304 in faliment, 7 societati in reorganizare judiciara, 27 in insolventa, iar 23 sunt cereri pe rol de deschidere a procedurilor de insolventa. ADS mai are in administrare 456.000 ha de terenuri, din care doar 251.000 ha pot fi retrocedate. Intre 2004 si 2005, actuala guvernare a predat spre retrocedare peste 150.000 ha teren agricol.
Tarita cel zgarcit
De cand se afla in Insula Mare a Brailei, Culita Tarita a platit redeventa, in medie, 75 RON/ha, in conditiile in care si cel mai zgarcit arendas achita 200 RON/ha. Si asta in conditiile in care Contractul de arenda nr. 1/2001 prevedea, pentru cele 57.000 ha, plata contravalorii a 500 kg grau/ha pentru terenul arabil si 470 kg grau/ha pentru pasuni. In timpul Guvernului Nastase, baronul PSD a reusit sa puna mana pe 56.559 ha teren arabil, 196 ha pasuni, 250 ha amenajari piscicole, 0,23 ha paduri, 762 ha ape si balti, 519,36 ha drumuri, 320,6 ha curti si constructii, 798,05 teren neproductiv.

---

Despre autor: