2007 nu trebuie privit in mod izolat; fara 1989 nu ar fi existat 2007. Trecerea la economia de piata si mersul catre o democratie liberala isi au originea in prabusirea Cortinei de Fier. Apartenenta la Uniune poate fi un pariu castigator pentru o Romanie care a mai trecut prin episoade de modernizare (incepand cu generatia pasoptista), incercand sa reduca decalajele fata de vestul Europei. Desi Uniunea se confrunta cu dificultati majore izvorate din gestionarea unei complexitati in crestere, imbatranirea demografica, criza statului asistential, ascensiunea economica formidabila a Chinei (mai ales), Indiei etc., pe fondul noilor tehnologii informationale si comunicationale, Romania poata capitaliza aderarea in folosul ei - prin modernizare institutionala (aici intra functionarea statului de drept, a controalelor reciproce institutionalizate), asimilarea intensa de tehnologii noi, dezvoltarea infrastructurii si, nu in cele din urma, investitii mari in educatie.


Unii amintesc experienta Irlandei. Ei omit sa adauge ca Irlanda este o tara mica, unde se vorbeste engleza, care a beneficiat de o politica publica desteapta la un moment dat; nu intrarea in UE, automat, a inscris-o pe magistrala. Spania, dupa perioada franchista, este mai aproape de conditiile structurale ale Romaniei. Si noi avem o economie de scara medie, complexa, plasata intr-o extremitate a UE (ceea ce reliefeaza miza cailor de transport), cu o dualitate proeminenta (urban vs rural). De aici rezulta nevoia de a valorifica la maximum fondurile europene, domeniu in care Spania a excelat ca si o utilizare cat mai chibzuita a bugetului public - ca furnizor de bunuri publice, fara de care chiar functionarea sectorului privat este impiedicata.
Doua decenii inseamna un orizont de timp ce ar permite eliberarea de ceea ce Francoix Perroux numea emprise de structure (putere a structurii). Dar conditionarile structurale ale Romaniei, fie ea in UE, nu sunt usor de invins. Numai daca vom investi masiv in educatie si infrastructura (autostrazi, sisteme de irigatii si amenajari de teritoriu ( - inclusiv reforestari - ), poduri si aeroporturi, sisteme de canalizare) tara va cunoaste o apropiere vizibila de ceea ce defineste Uniunea. Va trebui sa tinem cont si de efectele incalzirii globale. Daca vom mentine un diferential de crestere economica de 3%-4% anual fata de media UE, am putea ajunge la cca. 60% din media Uniunii (luand in calcul si aprecierea leului) in circa un deceniu. Fara derapaje majore pe parcurs am putea ajunge la un venit/loc de cca. 75% din media UE in jurul anului 2025. Alaturi de investitii masive in educatie si infrastructura trebuie sa rezolvam/atenuam cateva mari probleme de ordin structural intre care: sistemul de pensii, asistenta medicala, dezechilibrul demografic. Migratia va continua, ceea ce va accentua o dinamica demografica nefavorabila si anomii sociale. Avem nevoie de o politica de asistare a familiei, care sa incetineasca scaderea populatiei, de o mai buna integrare sociala a cetatenilor rromi. Vor aparea presiuni de imigrare pe fondul imbatranirii populatiei si al deficitului de forta de munca. Va trebui sa gestionam adancirea unor decalaje intre regiuni. Integrarea Romaniei in Uniune are loc intr-un context global influentat tot mai mult de ascensiunea economica a Asiei, de efectele contradictorii ale globalizarii.


Tarile est-europene nu pot miza prea mult pe salarii inferioare in competitia cu tarile dezvoltate. Daca nu vom avea o dinamica a productivitatii corespunzatoare, adoptarea euro ar fi sufocanta. Pentru ca Romania sa castige pariul modernizarii importa si ce va face Uniunea in deceniile ce vin. Un exemplu concret: ce s-ar intampla daca incepand cu 2014 bugetul comunitar ar reduce drastic fondurile pentru agricultura? Analiza poate fi extinsa la ansamblul functionarii institutionale si in materie de reguli (piete unice). Trebuie sa stim sa ne protejam interesele inauntrul unei Uniuni cu varietate si geometrie variabila in crestere; sa stim sa ne protejam intr-o lume cu pericole nonconventionale tot mai diverse, cu fundamentalism (nu numai religios) si nationalism in resurectie, cu proliferare de state esuate si arme de distrugere in masa, cu anarhie multa, cu posibile/probabile conflicte militare legate de controlul asupra resurselor epuizabile (inclusiv de apa) etc. Lumea va fi tot mai complicata in deceniile ce vin.