Un crestinism social hranit din roadele contemplatiei are nevoie de multiplicatori credibili de mesaj.

Este oarecum chic sa acuzi Biserica Ortodoxa de clericalism si pasivitate in fata preocuparilor „strazii". Moartea PF Patriarh Teoctist a scos totusi la iveala un vechi adevar: participarea laicatului la alegerea Intii-statatorului nu e deloc neglijabila. Aceasta propozitie trebuie citita in doua sensuri. Mai intii, Biserica Ortodoxa nu isi alege patriarhii doar din rindul clerului inalt - asa cum Suveranul Pontif trebuie sa fie mai intii cardinal. Pe linga episcopii consacrati, si calugarii simpli, recunoscuti de popor prin autoritatea lor spirituala, pot deveni patriarhi in Biserica Rasariteana. La fel, un mirean - stiutor al dogmelor si atent pastrator al traditiilor ecleziale - poate primi cea mai inalta chemare. A fost cazul unui Nectarie de Constantinopol (381-397) sau al omologilor sai peste veac: Tarasios (730-806) sau Fotie (820-893).

Statutul Bisericii Ortodoxe, datorat viziunii mitropolitului transilvanean Andrei Saguna (1809-1873), face ca vocea crestinilor din afara clerului sa conteze in Colegiul Electoral Bisericesc (CEB). Este semn de pretuire acordat celor fara de care viata religioasa chiar n-ar putea fi imaginata acolo unde conteaza cel mai mult: „la firul ierbii." Un crestinism social hranit din roadele contemplatiei are nevoie de multiplicatori credibili de mesaj. Laici recunoscuti profesional - de la istoricul Ionel Cindea la inginerul Nicolae Noica - se regasesc pe listele electorilor. Stirneste insa mirarea persistenta cu care Constantin Balaceanu-Stolnici, fost colaborator al Securitatii, ramine intr-o nestingherita vizibilitate. La fel si protocronistul Ilie Badescu ori dl Sorin Frunzaverde, cu declarate convingeri masonice. Sa nu aiba oare Biserica mireni convingatori ca biografie privata si prezenta publica?

Te intrebi cum de lipsesc numele unor seniori nepatati ai ortodoxiei romanesti - un exemplu ar fi pictorul Paul Gherasim - sau al unor tineri de incontestabila valoare, cum este cazul lui Marius Lazurca, profesor de literatura comparata si ambasador al Romaniei la Vatican? Nu ne ramine decit sa speram ca resursele de inteligenta ale Bisericii vor fi exploatate pe viitor cu mai multa fidelitate.

Mihail Neamtu, cercetator in stiinte umaniste