Vila Bratienilor de la Florica ramane peste timpuri un taram miraculous in care mari constiinte ale geniului national au plamadit istoria neamului. Vila Florica a traversat, alba, tacuta, plina de mister si amintiri fabuloase, vremuri tulburi, vorbind, chiar si fara a rosti cuvant, despre mandria unui arbore genealogic de numele caruia se leaga letopisetul acestor locuri.
In celebrul conac s-a nascut si a trait cea mai insemnata familie de oameni politici romani, adevarata dinastie civila. Resedinta si gospodaria familiei Bratianu de la Florica sunt monumente istorice ale culturii si civilizatiei romanesti. Dupa cum spune Sabina Cantacuzino, la moartea tatalui sau, Ion C. Bratianu devine proprietarul unui grup de mosii, printre care si cea din localitatea Stefanesti. Aici, isi amenajeaza o modesta constructie, ridicand un etaj peste cele trei incaperi vechi, existente din vremea viilor domnesti. Incepand din anul 1869, in jurul Floricai se amenajeaza un frumos parc, cu alei in serpentine, strajuite de arbori cu esente exotice, monumente, un pavilion. "Aleea lui Bratianu" urca pana la padurea de pe platou, de pe care se vad nesfarsitele intinderi ale podgoriilor, la Iazul Bratienilor, strajuit de falnici chiparosi de balta, ce-si ridica deasupra apei curiosii pneumatofori. In mijlocul acestui parc se ridica Vila Florica.

O dinastie care a dat Romaniei trei prim-ministri
In comuna Stefanesti, judetul Arges, conacul familiei Bratianu, numit, ca si satul in care se afla, Florica, in amintirea primei fiice a lui Ion C. Bratianu – este unul dintre cele mai frumoase domenii boieresti din Romania, pastrat foarte bine pana in zilele noastre, exceptand mobilierul, cartile si obiectele din interior, care au fost risipite de-a lungul timpurilor. Acesta este conacul Bratienilor, numit si "Mecca liberalilor", in care s-a nascut si a trait cea mai importanta familie de oameni politici romani, o adevarata dinastie civila care a dat tarii nu mai putin de trei prim-ministri - Ion C.Bratianu si fiul sau precum si Ion Ionel C. Bratianu, ca si Vintila Bratianu – dintre care primii doi au avut un rol covarsitor in formarea Romaniei moderne. Ion Bratianu a dus la Razboiul de Independenta al Romaniei, iar cel de-al doilea a realizat, tot in urma unui razboi, Unirea din 1918 si reformele ce au stat la baza democratiei interbelice. Numele Bratienilor este indisolubil legat de miscarea pasoptista. Dupa 1948, intregul domeniu de la Florica a trecut in proprietatea statului comunist. Dupa ce s-a distrus tot ce amintea de Bratieni, de la carti si obiecte de uz personal pana la mobilier, in conac s-a organizat o casa de oaspeti. Domeniul Florica este opera primilor doi Bratieni, Ion si Ionel, tata si fiu, care – fiind pasionati constructori, in special ultimul – au transformat o cocheta casa de administratie a mosiei intr-o somptuoasa resedinta boiereasca, in care s-au luat importante decizii privind istoria noastra. Domeniul Florica este format din conac, ferma, capela, crama, gara si, foarte interesant de stiut, un observator astronomic, toate fiind inconjurate de minunatele podgorii ale Stefanestiului. Prima casa de la Florica a fost construita de Ion C. Bratianu, in anul 1858. El a mostenit acest pamant de la tatal sau si a vandut o parte din celelalte mosii, dar a cumparat, langa Florica, o vita de vie, numita Floreasca, vie care il va preocupa pana la moarte. El a transformat simpla casa cu patru camere si o pivnita, existente acolo inainte de 1858, intr-o cladire frumoasa cu etaj si terasa deschisa. Aici si-au stabilit caminul Ion si Pia Bratianu si tot aici aveau sa se nasca si primii lor copii - Florica, Sabina, Ionel si Constantin (Dinu). Pia ( Caliopi) Bratianu era fiica boierului Luca Plesoianu, originar din Ramnicu Valcii, care a lasat la moartea lui, fiecarei fete de 3 ani de pe mosia din Mihaiesti, o vaca, o bucata de pamant si bani, caz unic in acea vreme si care a facut "o foarte mare impresie" asupra lui Ion Bratianu, creatorul Partidului Liberal ridicat si intarit in primul rand pe munca si pe banii lui.

De la sobru la fascinant
Ion C. Bratianu, „Vizirul", cum era cunoscut in epoca, a mentinut casa cu un stil sobru, impus de gusturile sale simple. Ionel Bratianu a schimbat radical cladirea si toate imprejurimile acesteia, din casuta care era odata langa vie, acum se gasea un ansamblu ambiental confortabil cu parc, ferma si chiar cu un observator astronomic. Lucrarile si amenajarile initiate de Ionel Bratianu la Florica au durat, cu intermitente, din 1889 pana in 1925. A intocmit planul de dezvoltare a casei, prevazand la etaj o "sala de scrima, biliard, bal si alte comedii", flancata pe stanga de "salita, cabinet, odae de toaleta, odae pentru tata, odae de culcare, odaea mamei". In aprilie 1890, a refacut si parterul: in centru o mare "sala dalata", incadrata in stanga de "salita, cabinet, bufet, sala de mancare (care are iesire in parc) si odaea tatei transformata in biblioteca", iar in dreapta "odaea de lapte, camara, odaea de bae si odaea turceasca". Pe "pivnita de lapte" era proiectata construirea bucatariei si a camerelor pentru servitori, iar sufrageria urma sa fie transformata in "odae de sticle"; sub terasa, la intrare, o "odae pentru fecior".

O colectie fabuloasa de carti, trecuta prin foc
Biblioteca de la etajul intai, toata imbracata in lambriuri lucrate cu o maiestrie greu de egalat, era intr-adevar o splendoare, dar mai ales celebra pentru colectia fabuloasa de carti pe care o detinea. Din cele 40 de incaperi ale conacului, cele pentru biblioteci, de la parter si etaj, se remarcau intr-adevar prin decoratia lor interioara, avand plafoanele sculptate si lambriuri. Desi sunt aproape goale, impresioneaza si azi pe orice vizitator. Prin colectiile sale de carti, reviste si incunabule, biblioteca de la Florica, dupa aprecierea lui C. Argetoianu, si el mare bibliofil, era "cea mai insemnata biblioteca particulara din Romania". Pe langa carti, biblioteca de la Florica poseda si o rara colectie de fotografii. "Ce s-a ales de aceasta impresionanta biblioteca? Am putea spune ca praful. Cat timp a trait Ionel Bratianu, nimeni nu s-a atins de colectiile de la Florica. Dupa 1927, 5. 000 de volume au fost mutate la Biblioteca Fundatiei "Ion I.C. Bratianu". Ca in multe alte locuri din tara, si la Florica, dupa 1948, biblioteca a fost risipita si distrusa, doar o mica parte din carti fiind donate Academiei. Mii de volume au fost arse in parcul conacului, timp de mai multe saptamani.

Pacatul lacomiei , "daruit" de Florica
Ferma, situata chiar la intrarea in parc, pe partea stanga. Monumentala cladire a fermei este opera arhitectului Petre Antonescu din anii 1905-1912. Semanand izbitor cu marile noastre ansambluri manastiresti, ferma de la Florica formeaza, prin cele patru laturi ale sale, o curte interioara, in mijlocul careia se afla o fantana arteziana. Produsele obtinute la "Florica"- unt, branza, smantana si indeosebi cascaval - erau celebre si ravnite de toata lumea buna. Insusi Regele Carol I marturisea, cu usoara invidie: "Cu toate insistentele mele la domeniile si fermele regale, nu am putut obtine untul de la Florica", iar D.A. Sturdza, cunoscut de toti pentru cumpatarea sa aproape ascetica, era de parere ca "branza si smantana de la Florica te duc in pacatul lacomiei". Alaturi de ferma fusesera construite si alte dependinte. Unele adaposteau florile iarna, dar si un observator cu telescop. Parcul era numit de batranul Bratianu "gradinile Semiramidei". La realizarea lui contribuise si Eliza Bratianu, cea careia i se datora si un alt parc celebru in epoca, acela de la proprietatea primului ei sot, Al. Marghiloman, vila Albatros de la Buzau (devenit azi parc public).

Citeste si:

La moartea Vizirului, vagoane de tren pline cu coroane
In noaptea de vineri spre sambata, 4 mai (1891), a incetat din viata, la vila sa Florica de langa Pitesti, Ion C. Bratianu, care a fost prim-ministru si atotputernic timp de aproape doisprezece ani, lucru ce nu se mai vazuse la noi. Sub conducerea sa, asezamintele si cladirile militare, fortificatiile, institutiile de credit, inceputurile unei industrii, latirea cailor ferate au luat o mare dezvoltare. Tot sub domnia sa, s-a facut participarea tarii la razboiul din 1877-78 din care au iesit independenta si Regatul. "Nimeni in tara asta nu s-a bucurat de o asa popularitate ca dansul", apreciaza surse ale vremii. Pe 6 mai, presa vremii scria: "O multime de pravalii au arborat drapele negre sau tricolore, cu doliu pentru moartea lui Bratianu. Magazinele de moda sunt pline cu coroane de inmormantare si, detaliu curios, aceste semne de doliu alaturi cu pregatirile de pavoazare si iluminatii pentru jubileul de 25 de ani de domnie (a lui Carol I). Regele a fost, duminica 5 mai, la Florica, sa faca vizita de condoleante. "Inmormantarea s-a facut marti, 7 mai, la Florica. Ziarele vremii scriu "ca au fost peste zece mii de oameni, unii veniti de pe la Botosani si Dorohoi; 5, 6 trenuri au plecat incarcate de lume care sta pe scari. Printul mostenitor si fratele sau, printul Wilhelm, care a venit pentru jubileul organizat in cinstea lui Carol, au asistat la inmormantare. Corpul era asezat in valea gradinei sub un umbrar; a oficiat episcopul de Arges. L-au luat pe maini rudele si prietenii si l-au dus pana la mormant. Vreo trei vagoane au pornit numai din Bucuresti incarcate cu coroane". Apropiindu-se de sicriul marelui decedat, isi amintea Sabina Cantacuzino, regele "se apleca de-i saruta tatei mana si zise plangand: "Am pierdut pe cel mai bun amic ce aveam". "Asta se intampla duminica, 5 mai. (Un gest fara precedent, stiut fiind ca regele nu accepta apropierea nimanui, nici macar printr-o simpla atingere de mana, dar de inteles imprejurarea data, avand in vedere pozitia Vizirului in cercurile puterii, precum sustinerea totala pe care o avea dinspre Palat. De altfel, in vreme ce toata lumea era de acord cu faptul ca regele domneste, dar de guvernat guverneaza xVizirul… chiar si atunci cand nu a fost la guvernare. La inmormantarea care a avut loc in ziua de 7 mai 1891, regele Carol I a fost reprezentat de principii Ferdinand si Wilhelm de Hohenzollern.

Capela Bratienilor
In biserica de la Florica sunt inmormantati majoritatea membrilor familiei Bratianu. Situata pe un platou din dreapta parcului, la marginea padurii, capela Bratienilor – cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul" – a fost construita in anul 1898, dupa planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy (anterior, Ionel Bratianu adusese aici bisericuta lui Horea din Albac, care va fi mutata apoi la Olanesti). Biserica a fost sfintita pe 19 mai 1921, in vederea translarii sicriului lui I. C. Bratianu in noua capela, solemnitate ce a avut loc trei zile mai tarziu; slujba a fost oficiata de mitropolitii Miron Cristea – primul patriar al Romaniei – si Nicolae Balan al Sibiului; (la inceput, I. C. Bratianu, decedat pe 3 mai 1891, fusese inmormantat in parcul conacului, pe deal, intr-o cripta construita sub supravegherea lui Eugeniu Carada, langa Florica, primul lui copil, pe care o boala necrutatoare a rapit-o din sanul familiei in iarna lui 1865. A doua inmormaantare solemna ce a avut loc in capela de la Florica a fost cea a lui Ionel Bratianu, rapus fulgerator de o infectie a amigdalelor, la 24 noiembrie 1927. "La Florica, sicriul a fost asezat intr-un car tras de boi; in acea zi de iarna intunecoasa si cetoasa, convoiul, urmat de o mare multime de prieteni, autoritati si sateni, urca incet si jalnic dealul pana la capela… Bratianu se ducea sa doarma somnul de veci dupa o viata atat de stralucita in istoria neamului sau, pe acelasi deal pe care, cu 63 de ani inainte, vazuse lumina zilei. Se nascuse la Florica in vremurile Romaniei vasale, se odihneste in pace tot la Florica, dar in vremurile Romaniei intregite". (I. G. Duca). Peste trei ani, la 22 decembrie 1930, Vintila Bratianu va fi si el coborat in criptele de la Florica; Dinu si Gheorghe Bratianu, morti in inchisoarea de la Sighet, vor fi ii ei depusi, peste ani, in capela familiei. Dupa 1948, ultimul proprietar al conacului, Dinu Bratianu, a fost arestat, iar intreg domeniul a trecut in proprietatea statului, care a distrus tot ce amintea de Bratieni, de la carti si obiecte, pana la mobilier. "Mecca liberalilor", conacul de la Florica a intrat in istorie si gratie poetului Ion Pillat, nepot a lui Bratianu, oltean de loc, cel care a scris poeme celebre inspirate din universul de la Florica.

Bratienii, fauritori de istorie
Ion C. Bratianu: 1821-1891
- fiul stolnicului Constantin Dinca Bratianu si al Anastasiei Tigveanu; a fost presedintele P.N.L. intre 1875 – 1891, presedintele Consiliului de Ministri intre 1876-1888, ministru de finante pentru putine luni in primul minister al Principelui Carol I de la 11 mai 1866 ; redevine ministru de Finante in Cabinetul liberal de la 27 octombrie 1867. Impreuna cu C. A. Rosetti si N. Kogalniceanu au format Coalitia de la Mazar Pasa, care ajunge la guvern in 27 aprilie 1867; de la 24 iulie 1876 conduce politica Romaniei timp de aproape 12 ani.
Dimitrie C. Bratianu: 1818-1892
- este fratele mai mare al lui Ion C. Bratianu; in 1857 a fost ales deputat, ministru al afacerilor straine (ianuarie – martie 1859), ministru de interne ( mai –iulie 1860 ), primar al Capitalei (1866-1867), trimis extraordinar si ministru plenipotentiar la Constantinopol intre 1878-1881.
Ion I. C. Bratianu:
- este fiul cel mare al lui Ion C. Bratianu; s-a nascut la 20 august 1864; a condus Partidul National Liberal din 1909 pana in 1927; a ocupat functii importante in stat: - Ministru al Lucrarilor Publice (1897-1899; 190 - Ministru de externe (1902); - Ministru de interne (1907); - Ministru de razboi; -Presedinte al Consiliului de Ministri (1908-1909;1909-1910;1914-1918;1918-919;1922-1926;1927).
Vintila I. C. Bratianu:
- s-a nascut la 16 septembrie 1867 fiind al treilea fiu al lui Ion C. Bratianu; In 1897 i s-a oferit Directiunea Monopolurilor Statului pana in aprilie 1899; a mai fost: secretar general la Ministerul de Finante, ministru de razboi (15 august 1916 - 20 iulie 1917) si de Finante, de la 24 noiembrie 1927 – 16 noiembrie 1928 a fost si prim-ministru.
Dumitru si Ion au fost cei dintai dintre Bratieni care s-au afirmat ca adevarati fauritori ai Romaniei Moderne, pasoptisti, prieteni cu Nicolae Balcescu, participanti activ si initiatori ai Revolutiei de la 1848. Membri ai Comitetului revolutionar, ei s-au numarat printre artizanii procesului revolutionar care a fost initiat in Tara Romaneasca.

In loc de concluzii…
…"Florica" ramane, indiscutabil, un simbol al liberalismului romanesc, o "Mecca" liberala, unde din cand in cand se organizeaza intruniri, simpozioane, se dau mese, se tin aniversari… In opinia noastra, insa, pentru ceea ce a insemnat istoria acestui asezamant, dar mai ales oamenii care au vietuit aici facand gloria acestui neam este mult, mult prea putin. Sa ne gandim doar la simplul fapt ca "Florica" a fost si locul vizitat de cele mai importante personalitati ale vietii noastre publice - lucru care spune multe!!!- incepand cu regii Carol I, Ferdinand I si Carol II, reginele Elisabeta si Maria, de fratii Golesti, de C.A. Rosetti, Eugeniu Carada, D.A. Sturdza, Emil Costinescu, Dora Daistria, Barbu Stirbei, I.G. Duca sau C. Argetoianu, maresalul Al. Averescu, de membrii familiilor Davila, Grant, Cantacuzino, Ghica sau Sturdza. La Florica s-au luat decizii importante pentru tara: s-au hotarat reforme majore, s-au facut si desfacut guverne, s-au fixat strategii in timp de pace si de razboi. Iata pentru ce credem ca, in locul casei de oaspeti care functioneaza astazi in conac, ar fi necesara organizarea unui asezamant international de studii, si nu doar liberale, asa cum teoretic se doreste a fi astazi. Florica este si va ramane locul in care s-au scris momentele cele mai importante ale istoriei intregului neam romanesc iar evocarea lui trebuie sa depaseasca granitele unei viziuni simpliste, partinice sau idilice.