O informatie strecurata intr-un drept la replica trimis redactiei de seful comunicarii de la firma Alenia Aeronautica pune Ministerul Apararii intr-o situatie dificila.

Revenim astazi, asa cum anuntam, asupra subiectului: licitatia controv
O informatie strecurata intr-un drept la replica trimis redactiei de seful comunicarii de la firma Alenia Aeronautica pune Ministerul Apararii intr-o situatie dificila.

Revenim astazi, asa cum anuntam, asupra subiectului: licitatia controversata si contestata privind achizitionarea de catre Ministerul Apararii a sapte avioane de transport.


ISTORIE. La licitatie s-au prezentat doua firme - Alenia, cu avionul C 27J Spartan si EADS CASA cu avionul C-295. Comisia a decis drept castigatoare, la 30 noiembrie 2006, firma Alenia.

EADS CASA a contestat decizia la Autoritatea Nationala pentru controlul achizitiilor publice care a suspendat licitatia respectiva, constatand o serie de nelegalitati in derularea procedurii.

Ministerul Apararii, Romtehnica impreuna cu Alenia au contestat aceasta decizie la Curtea de Apel. La Curte a apelat si EADS CASA, care cerea, intre altele, refacerea contractului de atribuire. Aceasta instanta s-a pronuntat la 15 iunie 2007. Pana acum nu a fost insa publicata si motivarea Hotararii nr. 1089 a Curtii de Apel Bucuresti, act foarte important pentru ceea ce urmeaza in aceasta achizitie.


REPLICA. In dreptul la replica trimis de Alenia, dl Bonelli vrea sa puna lucrurile la punct acuzandu-ne de oferirea unor informatii incorecte: "Printre alte date prezentate in mod eronat, Jurnalul National insista sa relateze ca avionul C-27J este mai scump cu cateva zeci de milioane de euro decat cel al concurentei. Afirmatia este total neadevarata. De fapt, OFERTA OFICIALA prezentata autoritatilor romane arata fara nici o urma de indoiala ca oferta Alenia Aeronautica a fost cu 42,2 milioane de euro mai ieftina decat cea a concurentei. Asadar avionul oferit de concurenta este cel care este mai scump decat C-27J al Alenia", subliniaza cu tarie dreptul la replica.


COST ASCUNS. Am subliniat in textul de mai sus "oferta oficiala". Aceasta, pentru ca strict in ceea ce scrie, este un adevar ce ascunde un neadevar. Oferta Alenia este mai ieftina doar dupa ce a fost "scuturata" de cateva costuri esentiale.

In primul rand, la serviciile de mentenenta pe durata de viata a avionului, considerata 30 de ani, firma italiana le reduce cu... doi ani. Prin aceasta "cura de slabire" a ofertei financiare, avionul Alenia castiga o "bagatela" de 2 milioane de euro. Costul echivalent al unei scoli sau bugetul pentru amenajarea catorva gradinite - pentru a avea imaginea mai exacta a trecerii banilor publici prin ciurul cu sita larga, generoasa al licitatiilor organizate de statul roman.


FARA COMBUSTIBIL. Cea mai agresiva cura de slabire a costurilor de mentenenta si operationale a suferit-o avionul C27J Spartan la capitolul combustibil.

In oferta Alenia, potrivit unor documente puse la dispozitie si comisiei de licitatie, a fost ignorat cu totul costul carburantului.

Fiind Armata Aerului, sa fie o descoperire epocala - avionul care zboara consumand aer? Ne indoim ca Fortele Aeriene Romanesti vor primi in dotare un asemenea avion, inca o utopie tehnica.

Socotind insa inginereste - ceea ce ofiterii din comisia de licitatie au uitat sa o faca - rezulta un plus de circa 90 de milioane de euro. Aceste sume cazute pe jos la masa tratativelor i-au scapat pe cei de la Alenia de o "cocoasa" care ii scotea din joc. Potrivit simplei aritmetici, costurile totale de mentenenta si operationale sunt cu aproape 45 de milioane de euro mai mari decat cele ale ofertei EADS CASA. Aceste informatii sunt de mult timp vehiculate in presa, dar nimeni de la Ministerul Apararii nu le comenteaza. O reevaluare a costurilor si a parametrilor cheie, asa cum au fost definiti in caietul de sarcini "arunca" Spartan-ul dincolo de pragul de 1.500 euro/ora ceea ce atragea descalificarea. La acest lucru nu s-a referit deloc dl Bonelli, dar asteptam precizarile necesare.


"STANDARD" BUCURESTI. Un cal de bataie pentru a evidentia calitatile Spartan-ului il constituie dimensiunea containerelor transportate. A fost inclusa in caietul de sarcini o dimensiune - inaltimea de 83 inch, care nu este parametru cheie, dar este tocmai inaltimea avionului Spartan. Stiti smecheria de la licitatiile cu autobuze - sa aiba fix 6 metri 37 cm! Containerul respectiv este standardizat de NATO la baza, la dimensiunea paletului. Nu te da nimeni afara din Alianta daca nu ai inaltimea la container de 83 inch. Sunt tari din NATO - Polonia, Portugalia, care au cumparat avionul C-295 EADS CASA fara sa se impiedice in inaltimea statuata la Bucuresti "obligatie NATO".


CU APU SI FARA APU. APU (Auxilary Power Unit) este un echipament care asigura la sol energia necesara pentru pornirea avionului, climatizarea aeronavei, verificarea instalatiilor avionului. Este un motor auxialiar, cum il defineste caietul de sarcini. Deci un echipament in plus. Si aici Alenia marseaza pe superioritatea Spartan-ului, iar comisia retine ca atare. Dar EADS-CASA nu are nevoie de APU, deoarece unul din motoarele aparatului C-295 functioneaza la sol in regim APU, deci cerintele tehnice impuse sunt indeplinite. Chiar Alenia recunoaste in fisa de prezentare ca APU face parte din echipamentele scumpe din dotarea avionului SPARTAN si necesita operatii de intretinere costisitoare. Se poate spune, cum apreciaza si tehnicienii, "un echipament in plus, o belea in plus".


COMANDA SECRETA? Sa explicam de ce dreptul la replica pune in situatie delicata Ministerul Apararii. Nu vorbim de antecedente, cand anul trecut, un oficial de la Alenia anunta victoria Spartan-ului inainte ca rezultatul licitatiei sa fie facut public. Acum, Alenia recidiveaza in maniera de a forta contractarea avionului. Dreptul la replica strecoara urmatoarea "soparla": "Pana in prezent, numarul global al avioanelor C-27J, care au fost comandate deja in intreaga lume, a ajuns la 117 unitati, INCLUSIV CELE SAPTE AVIOANE PENTRU FORTELE AERIENE ROMANE".

Inseamna ca la data redactarii dreptului la replica (30 iulie 2007), Ministerul Roman al Apararii a facut deja comanda, dupa cum dezvaluie dl Bonelli. Aceasta este de fapt marea stire: avioanele au fost comandate inainte si exista un contract intre cele doua parti. Or, cu doua zile inainte, la 28 iulie, ministrul Teodor Melescanu spunea ca acest contract nu a fost semnat. Cineva minte!


Un neadevarDreptul la replica ataca si chestiunea de fond - semnarea contractului. Suntem iar acuzati ca suntem "tendentiosi si in neconcordanta cu realitatea" atunci cand sustinem ca decizia Curtii de Apel poate fi atacata. Alenia considera ca simplul fapt ca motivarea deciziei de mai sus... nu a fost publicata de Curte este doar "un aspect tehnic, care nu afecteaza substanta insasi a deciziei".
Dl Bonelli mai pluseaza o data cand sustine ca instanta Curtii de Apel Bucuresti, "prin intermediul deciziei nr. 1092 a acceptat in totalitate cererea Alenia Aeronautica...".
Instanta are insa la decizia 1089/15.06.2007 o precizare pe care nu a aflat-o inca Alenia: "Respinge ca inadmisibil capatul de cerere al Alenia privind obligatia autoritatii contractuale de finalizare a procedurii de licitatie prin incheierea contractului de furnizare cu SC Alenia".
De aceea sta Ministerul Apararii in expectativa. Vrea sa stie de ce nu este obligata sa semneze contractul pentru cele sapte avioane Spartan.
Si stiu foarte bine si ministrul Teodor Melescanu, si multi ofiteri cu grade inalte si numerosi politicieni care sunt hibele majore ale acestei licitatii dubioase, care mananca la greu banul public.
In plus, nu este fundamentat juridic punctul de vedere,inoculat chiar dlui ministru al Apararii, ca decizia Curtii de Apel nu poate fi atacata.
Un singur aspect notoriu, daca luam in vedere felul in care se cheltuie bugetul Apararii in aceasta achizitie - poate constitui motiv de atac. Este felul in care este aparat interesul statului.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.